O nouă rubricuţă pe blog. Câteva ştiri ignorate, în general, de media. Unele mai haioase, altele mai serioase. Toate, cu un scurt comentariu personal.
Seară de film
Un film trist, dar care lasă o senzaţie plăcută că mai există oameni. O poveste despre sacrificiu, despre înţelegere şi minciună. Despre fundamentalism creştin şi ateism. Dar, mai ales, despre ce înseamnă a iubi cu adevărat şi nu condiţionat de o dogmă religioasă. Să spunem că partea artistică n-ar fi meritat o notă atât de mare, dar subiectul suplineşte uşoarele minusuri ale regiei.
nu vreau un Brâncuşi cu mâna întinsă
Pentru că azi se împlinesc 55 de ani de la moartea lui Brâncuşi, mi-am amintit de o trecere, de acum câţiva ani, prin Târgu Jiu. Poate acum s-au mai schimbat lucrurile, dar atunci nu existau indicatoare, nu existau puncte de informare, nu exista nici măcar o plăcuţă pe care să scrie: “Interzis mâncatul pe Masa Tăcerii”. Coloana infinitului stătea stingheră în mijlocul unui părculeţ sărăcăcios, aşteptând, probabil, să fie vândută la bucată unor investitori străini. Nu era menţionat nicăieri ce e sau cine a realizat-o.
despre rostul scriitorului şi al cuvintelor lui… (2)
Putem avea aceeaşi atitudine în faţa unui tablou sau a unei poezii? În faţa unei fotografii sau a unui gest? Nu cumva, în aceste cazuri, atribuim din oficiu o intenţie creatorului? Aceea de a spune, de a ne spune ceva? De a ne face să înţelegem sau să simţim puţin din universul său pe care şi l-a interiorizat pentru a-l putea recrea în cuvinte sau culori? Nu aşteptăm ca mintea noastră să fie inundată de idei, aşa cum sufletul nostru e inundat de emoţii?
îngrijirea unui copil costă mai puţin decât a unui câine
Ştiţi cât costă, în viziunea statului roman, întreţinerea şi hrănirea unui copil de până în 3 ani? 236 de lei pe lună! Adică puţin peste 7 lei pe zi. Cel puţin atât primeşte (în afară de salariu) un asistent maternal care are în îngrijire un astfel de micuţ. Cu banii ăştia trebuie să-i cumpere mâncare sănătoasă, pamperşi, haine, jucării.
bătaia politică se transformă în dans… pe sârmă
Ultima lună a adus o schimbare în politica românească. Sunt semne că a început tranziţia de la cafteala de mateloţi la dansul de salon. Şi nu orice dans, ci unul pe sârmă. Noi reguli, noi protagonişti, noi arme.
