Există o vorbă şi, dacă nu există, iaca o inventez eu acum: Sunt vremuri mai interesante decât cei care le trăiesc, fie pe scenă, fie în stal. Cam aşa mi se pare mie că poate fi caracterizată perioada pe care o traversăm. Se pare că suntem o naţiune (vorba vine) care nu suportă să se plictisească. Iată, într-o ordine absolut întâmplătoare, câteva argumente, câteva highlights-uri, dacă mă vreţi cosmopolit şi cool:
Tag Archives: ponta
câteva gânduri postelectorale
Să încep printr-o precizare: faptul că mi se pare igienic pentru ţară ce se întâmplă acum cu PDL-ul nu înseamnă că nu am capacitatea de a privi obiectiv modul în care se reaşează piesele acestui puzzle care este politica românească. Nici că sunt un fan al lui Robert Negoiţă sau Marean Vanghelie, nici că nu văd şi nu taxez scăpările, greşelile sau derapajele celor care au obţinut un covârşitor vot de încredere.
ce promisiuni v-au mai rămas de încălcat?
Da, da, ştiu că sunt idealist! Ştiu că n-ar trebui să-mi fac iluzii. Legate de alţii (nu-i aşa?), în special de politicieni. Mi-o spun mulţi, condescendenţi, ca şi când idealismul şi credinţa în oameni ar fi nişte boli ruşinoase. Şi ca şi cum blazarea şi îmbrăţişarea mentalităţii „toţi sunt o apă şi-un pământ” n-ar spune mai multe despre noi decât despre ceilalţi.
şi pe jos şi-n teleguţă
Parlamentul votează mâine moţiunea de cenzură depusă de opoziţie. Şi, pentru a doua oară în istoria postdecembristă, un guvern s-ar putea vedea nevoit să plece, nu prin alegeri, ci prin recombinările politice tipic româneşti. După Boc în 2009, MRU ar putea fi viitorul fost prim-ministru scufundat în apele tulburi ale unui an electoral. Uniunea se arată a fi extrem de optimistă, “pe surse” apar ştiri despre o grămadă de aleşi transpartinici care vor vota cu interes profund pentru binele ţărişoarei! De partea cealaltă, liderii PDL n-au repetat destul în faţa oglinzii, aşa că sunt total neconvingători atunci când se arată siguri că vor sta până la finalul mandatului cu gurile căscate la ţeava prin care curg ultimele picături stoarse din România.
cacealmaua
Pentru că nu s-a limpezit aerul după ultima fumigenă aruncată de Traian Băsescu în direct, pe două posturi de televiziune, chiar dacă acum poporu’ e preocupat mai mult de destinaţia exotică a deputatului fugar Boldea, am revăzut principalele elemente ale telenovelei “am vrut să-l fac premier şi el a zis nu”. Şi mi-au rămas câteva nelămuriri:
bătaia politică se transformă în dans… pe sârmă
Ultima lună a adus o schimbare în politica românească. Sunt semne că a început tranziţia de la cafteala de mateloţi la dansul de salon. Şi nu orice dans, ci unul pe sârmă. Noi reguli, noi protagonişti, noi arme.
