Ca să nu existe discuţii, consider un lucru bun venirea USL la guvernare, deşi, eu unul, aş fi preferat să se-ntâmple după nişte alegeri. Dar aşa e politica. Tu te joci de-a ea, şi ea se joacă cu tine.
Dar au trecut deja aproape 4 zile şi eu tot aştept să treacă cele 30 de secunde promise de, înainte de a fi premierul desemnat, Victor Ponta, pentru a vedea lista miniştrilor social-liberali. Şi mă tot întreb dacă e un început bun de „domnie”.
Seară de film
Rareori când te pregăteşti să te uiţi la un film despre iubire, te aştepţi la ceva mai mult decât clasicele şi simpaticele comedioare romantice sau grelele şi sfâşietoarele drame existenţiale. Ei bine, pelicula de azi nu e nici una, nici alta. Este un film profund despre ce-i uneşte pe doi oameni şi ce-i face să descopere unde e “acasă” pentru ei. De văzut şi revăzut!
Seară de film
Am avut ceva dificultăţi în a mă acomoda cu stilul lui Tim Burton de a face film. A trebuit să fac un efort de voinţă să nu mă opresc după primele 10 minute. Şi nu mi-a părut rău. Încet, încet, povestea te prinde, fantasticul începe să te înconjoare şi metaforizarea să capete sens. Pe scurt, e vorba despre căutarea (în toate sensurile) unui tată de către fiul său. Pe lung… vizionare plăcută :)
Seară de film
Oamenii sunt, uneori, animale. Şi societatea lor are, câteodată, reguli asemănătoare unui regat al necuvântătoarelor. Nu oricine reuşeşte să scape. De cele mai multe ori, îl sfâşie chiar cei de-un neam cu el. Un film dur, fără menajamente, despre un tânăr care pare condamnat să urmeze haita.
gânduri de pe bicicletă – ziua a treia
Am lăsat pentru câteva ore treburile obştii pe mâna aleşilor ei. Prea e frumos afară :) Dar gândurile n-au vrut să renunţe de tot la circul care nu se mai termină…
– A căzut guvernu’ la români, evident în stil mioritic. A aflat şi Darwin. Ia uitaţi-vă la faţa lui (click pe poză pentru mărire)
şi pe jos şi-n teleguţă
Parlamentul votează mâine moţiunea de cenzură depusă de opoziţie. Şi, pentru a doua oară în istoria postdecembristă, un guvern s-ar putea vedea nevoit să plece, nu prin alegeri, ci prin recombinările politice tipic româneşti. După Boc în 2009, MRU ar putea fi viitorul fost prim-ministru scufundat în apele tulburi ale unui an electoral. Uniunea se arată a fi extrem de optimistă, “pe surse” apar ştiri despre o grămadă de aleşi transpartinici care vor vota cu interes profund pentru binele ţărişoarei! De partea cealaltă, liderii PDL n-au repetat destul în faţa oglinzii, aşa că sunt total neconvingători atunci când se arată siguri că vor sta până la finalul mandatului cu gurile căscate la ţeava prin care curg ultimele picături stoarse din România.
