Ca de obicei, eu am o părere uşor diferită de a ambelor tabere implicate sau spectatoare în conflictul dintre Andrei Pleşu şi anteniştii de la 3. Aşa că mă aştept să fiu urecheat sau înjurat, după caz, de toată lumea, pentru că fiecare va înţelege ce vrea şi ce poate. Şi pentru că, în România, calea de mijloc, în care nu iei partea nimănui, în schimb ai de reproşat câte ceva ambilor, e mult mai rău văzută decât talibanismul visceral, ilogic şi intolerant. N-am talentul la scris al lui Pleşu, aşa că o să fiu iertat dacă voi fi mai direct şi mai puţin metaforic.
Category Archives: viaţa cetăţii
iepuraşul cel viteaz de la Cotroceni
Acum mulţi ani, la un Cenaclu Flacăra, Păunescu a spus un banc. Se făcea că iepuraşul stătea într-o vâlcea şi curăţa o puşcă. Trece căprioara şi-l întreabă: “Ce faci tu, iepuraş?”. Curăţ puşca asta ca să-l împuşc pe lup, răspunse urechilă. Căprioara clătină din cap şi plecă. După o vreme, trecu pe acolo şi un sticlete. Se opri câteva secunde pe o ramură şi-l întrebă pe iepuraş… ce face. Iaca, şi eu pe aici, curăţ puşca asta ca să-l împuşc pe lup! Pasărea dădu din cap şi zbură. Toată după-amiaza se perindară pe acolo vietăţile pădurii. Şi toate erau curioase ce tot face iepuraşul. Şi toate se făcură nevăzute după ce primiră acelaşi răspuns. La ceas de noapte, în vâlcea apăru şi lupul. Ce faci tu aici, iepuraş? întrebă el, lingându-se pe bot… Ce să fac, lupule? Curăţ arma asta şi spun prostii! Citește restul articolului
n-am încredere în neamţul bucuros
Acum aproape un sfert de secol, ieşit eu pentru prima oară din abia implodatul iad comunist pentru a respira imaculatul aer al raiului capitalist, m-am lăsat înşelat de ceea ce aveam să aflu mai târziu că este industria irealului, şi am cumpărat de la supermarket din Italia un pachet de biscuiţi. Şi ce cremă mă aştepta, aşternută straturi-straturi între doi biscuiţi pufoşi şi, totuşi fermi, cu un gust care mă va duce pe culmile extazului. Cum putea fi altfel, dacă reclama la ei asta îmi promitea?
Gică, tu nu eşti mai puţin vinovat. Dimpotrivă!
Ştiu că iar o să iau şuturi în fund şi înjurături de la naţionaliştii adevăraţi, dar ce să fac, nu mă pot abţine, înainte de a fi român sunt un om cu nişte valori, aşa că trebuie să spun că nu cred că talentul la fotbal ţine loc în viaţă de integritate, cinste şi onoare. Şi nici nu scuză lipsa acestora. Desigur, mă refer la Gică Popescu şi la condamnarea lui la puşcărie, într-o companie departe de a fi selectă, dar de care n-a avut probleme să se bucure atunci când asta aducea bani şi, peste ei, alţi bani!
numai în România (4)
Nea Victor din Breazu, judeţul Iaşi, a ajuns, fără voia sa, personaj într-o ştire care, cu greu, ar putea fi imaginată într-o altă ţară decât România. Asta l-ar putea face mândru, dacă nu i-ar face viaţa un chin. Ei bine, el s-a trezit peste noapte cu un mormânt în curtea proprie, de care nu poate scăpa sub nicio formă. Cea îngropată acolo nu-i e rudă, nici cunoştinţă, ci o străină care s-a sinucis.
să ne sucim, coane Crinule, să ne sucim!
Luni, butonând telecomanda, am ajuns şi la B1. Invitat, Crin Antonescu. Am zăbovit 30 de secunde, cu ochii în laptop şi cu urechile la televizor. Brusc, am avut senzaţia ciudată că, de fapt, era reluarea emisiunii de dimineaţă, de la acelaşi post, în care fusese prezent Băsescu. Ponta-n sus, Ponta-n jos, ce rău e el, ce bun e cel care vorbea. Mai lipsea doar să-l facă plagiator ca să fie preluat tot arsenalul prezidenţial.
