Încerc să fiu scurt, pentru că nu poți fi niciodată suficient de explicit pentru analfabeții funcțional.
Din păcate, majoritatea românilor crede că duminică are de ales între doi candidați. De aceea le și compară diplomele, înălțimea, temperamentul, greșelile de exprimare, antecedentele, soțiile, lacunele și gafele.
Eu cred, însă, că nu președintele va fi cel care va avea impactul cel mai mare asupra societății românești, ci armata sa de talibani care se vor simți legitimați spre a infuza cu propria mentalitate fiecare colț al țării, fiecare instituție, fiecare strat social. Pentru că ei vor influența mersul comunității și modul în care aceasta își va trata toți membrii.
De aceea, în toată această perioadă, n-am scris aproape nimic despre candidați și n-am căzut în capcana tribalizării pe baza ”calităților” acestora, a căror evaluare nu poate fi decât subiectivă. Importantă în forul interior, dar irelevantă în cel public.
În schimb, am scris/vorbit mult despre ceea ce eu numesc talibanii celor doi, evident, nu toți alegătorii lor, ci acele nuclee dure care își privesc candidatul mai mult ca pe un mesianic, a cărui misiune divină de salvare a țării nu poate fi și nu trebuie împiedicată de ignobilii componenți ai societății care nu o recunosc ca atare. Din acest punct de vedere, eu nu văd mari diferențe între cele două tabere. Ambele mustesc de ură. Una radicală și cealaltă extremistă. Repet pentru cei mai înceți: nu e vorba de idolii acestora, ci de masele de fanatizați agresivi și exclusiviști, mobilizați de credința tâmpă în propriul idol și de fricile dobândite: rușii, Soroș, comuniștii, woke, PSD.
Pentru oricine mă cunoaște era clar din start că nu voi putea vota vreodată întru legitimarea tribului naționalist, izolaționist, rasist, xenofob, homofob, islamofob, antisemit, antivaccinist, terifiat de făina de greieri, orașul de 15 minute, casele self-service, cardurile cu cip, sârmele din măștile medicale, 5G-ul, nanocipurile din Pepsi, chiar dacă Simion pare să îi coaguleze opțiunile electorale prin oportunism, nu prin identificarea reală cu el.
Întrebarea pe care mi-am pus-o după turul 1 e dacă și de ce aș vota pentru legitimarea celeilalte tabere, în care se înghesuie acum de la imundul băsescu la toate slugile lui, din servicii, politică, propagandă, ”intelectualitate”, presă, grămezi de impostori incompetenți cu aere și fițe de elită interbelică, o mulțime de fasciști sociali, care-i disprețuiesc din rărunchi pe cei care nu au mania corurilor și a sloganurilor intonate colectiv, pe cei care au întrebări și incertitudini, pe cei echilibrați și neafiliați. Chiar dacă Nicușor nu seamănă cu adulatorii săi la aceste capitole.
Mi-a fost foarte greu să-mi spun că ei NU sunt candidatul, mai ales când atacurile au venit în această perioadă aproape exclusiv din partea lor. Eram vinovat nu că aș vota cu Simion, ci că nu mă declar entuziast de partea ”binelui”, așa cum îl văd și-l înțeleg ei, desigur, că am dubii, că nu m-a convins Nicușor c-ar fi capabil să fie un președinte mai bun decât a fost primar. Ca nehotărât, n-am simțit nicio secundă interesul lor în a-mi arăta că nu am motive de teamă. Dimpotrivă, au accentuat fix acele lucruri care m-au ținut mereu departe de tabăra lor: fanatismul, elogiile absolut vomitiv-ceaușiste la adresa idolului și desconsiderarea tuturor celor care nu sunt ca ei.
Prin urmare, ca să și concluzionez: nu voi vota duminică PENTRU un candidat, deoarece eu cred sincer că niciunul nu are ce-i trebuie pentru ocuparea funcției de președinte și pentru imposibila misiune de a reconcilia România. Dar voi vota ÎMPOTRIVA celui mai numeros trib de talibani, cel care are potențialul de a face cel mai mult rău țării prin legitimarea mentalității de ev mediu, bigotismului și tuturor fobiilor de care am vorbit mai sus.
În rest, indiferent cine câștigă duminică, prevăd o radicalizare fără precedent a faliilor societății românești, căreia, din păcate, nu-i va găsi leac noul președinte, oricare ar fi el.
Așa că, brace for impact, cum zice partenerul nostru strategic când cade cu avionul!
