continuarea de aici.
Oamenii fac în fiecare zi fapte bune, oamenii beneficiază în fiecare zi de binele făcut de alţii. Problema noastră e că nu-l conştientizăm, nu-l recunoaştem ca atare, în primul rând pentru că nu vrem, cu nici un preţ, să rămânem datori cuiva. Şi, inteligenţi cum suntem, nu ne dăm seama că există şi pentru această frică un antidot. Să ne plătim “datoria”, dând mai departe binele primit.
Să tot fie 10 ani de când am văzut prima dată filmul Dă mai departe! Un gen de basm modern în care un tânăr erou vrea să schimbe universul. Ca răspuns la o temă dată la şcoală, el trebuie să imagineze o cale (aplicabilă!) prin care lumea în care trăieşte şi de care e nemulţumit să devină mai bună. Se gândeşte la un lanţ al „binelui”. Va face bine unor oameni iar aceştia, la rândul lor, îl vor „da mai departe“, ajutând alte persoane. Şi tot aşa, din mână-n mână, binele se va răspândi în întreaga lume, schimbându-i faţa.
Aseară am fost, pentru prima dată, în garajul Europa FM. Pentru cei ce nu ştiu (şi eu am fost unul dintre voi, până acum câteva săptămâni), titulatura de mai sus nu e un eufemism. Chiar e un garaj, doar că mai îndeplineşte un rol: acela de mini-sală de concerte. Un spaţiu inedit pentru ascultat şi, mai ales, ţinând cont de dimensiunile reduse şi de pereţii de beton, de „simţit” muzică în cele două cutii de rezonanţă cu care ne-a înzestrat natura.
Nu fac parte din publicul ţintă, aşadar m-am intersectat mai rar cu revista Tango. Mult mai des mi-am încrucişat paşii cu cele două doamne care au făcut din ea o prezenţă notabilă pe piaţă, Alice Năstase Buciuta şi Simona Catrina. Chiar şi cu ele, mult mai rar în persoană şi mult mai des în universul virtual. Le citesc pe amândouă de foarte mulţi ani şi amândouă mi-au prilejuit momente de real deliciu intelectual, multe zâmbete şi oareşce invidie pentru uşurinţa manevrării peniţei.
Deci, nu-i adevărat!!! :)))) Primesc, din când în când, mesaje spam pe blog. De cele mai multe ori le şterg fără să mă uit la ele. Mai ales pentru că nu sunt decât o înşiruire de caractere fără nţeles. Sau, alteori, sunt indicaţii despre cum să urmez eu un link pentru că acolo o să fiu învăţat cum să fac cel mai tare din parcare blog care se există, pe sistem.
A trecut şi mai, a treia lună de când mi-am luat un job în plus, acela de a scrie zilnic pe blog :) Nu că nu mi-ar face plăcere, dar uneori e ciudat să constaţi ce lipsită de evenimente colorate e viaţa ta, că atât de puţin se întâmplă în afara ta şi atât de mult înăuntru :) Aşadar, va trebui să devin un om de lume :)
Citește restul articolului
Toate opiniile exprimate aici au caracter personal, nu implică și nu pot fi asociate sub nicio formă cu funcția publică deținută de mine sau instituția în care îmi desfășor activitatea!
*
Preluarea unui articol este permisă în limita a 200 de cuvinte și, obligatoriu, cu menționarea autorului și cu link bine definit către postarea originală!