De la o vreme, unul din noii veniţi la masa lui Zeus tot tropăie şi ţopăie, încercând să vadă şi el ce bucate-s pe farfurii. Chirăie, se scălămbăie, agită torţe şi drapele, nemulţumit că firimiturile sunt deocamdată prea puţine pentru câţi alţi papahagi şi pârvuleşti râvnesc la ele. Până când frau kommissar îl observă şi-l ridică de subţiori, de-l pune pe un scaun de oameni mari. Nu de alta, dar, când s-o-mpărţi pomana de la trecerea în istorie a pedeleului, e bine să ai de la cine să iei niscaiva ciozvârte, ca să creşti mare şi frumoasă şi, eventual, prim-ministăreasă în ipotetica administraţie Ungureanu! Aşa că nu strică să-ţi bagi în faţă copchii răzgâiaţi, ca să aibă şi ei drept de vot, când va fi cu luarea deciziilor în conducerea colectivă a viitoarei alianţe de dreapta.
Category Archives: viaţa cetăţii
alo, psihiatria?!
Ca om care a avut în liceu dascăli excepţionali, resimt amărăciunea dată de absenţa celor asemeni lor din relatările presei. Ca jurnalist, încerc să gestionez frustrarea de a da ştiri despre ce fată de manelist dă bacul, ce beizadea a făcut iar vreo aroganţă prin şcoală, ce elev a mai luat un cuţit în burtă în curtea liceului sau ce profesor a mai venit beat la catedră sau a luat mită ca să treacă vreun tolomac. Odată pe an, după bac, jurnalele şi ziarele abundă în perle ale cvasiabsolvenţilor. După care începe jelania naţională despre soarta amărâţilor care au picat nu pentru că n-au învăţat, ci pentru că sistemul e naşpa şi profesorii dezinteresaţi. Şi subiectele grele, date în duşmănie! Şi camerele sunt video! Şi timpul de examen e limitat. Şi băncile sunt de lemn…
cam gata
Cred că poziţia mea faţă de referendum e cunoscută. Şi, deşi am fost dezamăgit de deznodământul lui, mă număr printre cei puţini care consideră că problema nu stă în listele electorale sau în boicotul taberei prezidenţiale. Ci în absenţa masivă a celor care nu-l plac pe TB, dar, din comoditate balcanică şi din dezinteres mioritic faţă de orice nu priveşte direct zona dintre stern şi genunchi, au preferat să-şi soarbă berea la umbră. Oricât ne-am revolta pe CCR, pe Bruxelles, pe Berlin, pe X şi pe Y, problema este la noi, la această populaţie din spaţiul carpato-danubiano-pontic, aşa cum frumos se definea pe vremuri teritoriul locuit de cea care, pentru scurte perioade de timp, a fost o naţiune. Dar nu despre asta vreau să vorbesc acum.
e strigător la cer
Ştiţi cu toţii, sper, ce s-a-ntâmplat anul trecut, pe 22 iulie 2011, la Oslo, în Norvegia. Un dement a omorât 77 de oameni, fie în explozia unui automobil capcană, fie vânându-i ca pe nişte animale pe insula Otoya. Probabil, însă, nu toţi aţi aflat că acum s-a dat şi verdictul în ceea ce-l priveşte. Justiţia a decis că nu e nebun, că poate fi considerat responsabil pentru faptele sale abominabile, aşa că l-a condamnat la… 21 de ani de puşcărie!
primul sondaj de după invalidarea referendumului
Mi-au căzut în mână rezultatele celui mai proaspăt sondaj de opinie, realizat de CSCI, imediat după invalidarea referendumului. Au fost intervievate 1054 de persoane. Marja de eroare este de +- 3%. Unele date erau previzibile. Altele sunt chiar interesante. Mai ales cele legate de activitatea guvernului.
dictatura absenţei
Mă uit la circul de la CSM şi mă apucă groaza! Aşa vor arăta “statul de drept” şi “democraţia” de acum înainte? Se va instaura dictatura absenţei? Pentru că cineva n-o vrea pe Mona Pivniceru ministru, magistraţii s-au rătăcit astăzi pe drum, cât să nu se poată constitui cvorumul Consiliului. Şi o vor face până va reveni TB la Cotroceni, ca să rezolve el definitiv problema.
