Când te uiţi, azi, la altădată falnicul partid de fostă stângă, actual centrism popular, pigmentat cu niţel liberalism, nu se poate să nu-ţi vină în cap imaginea unei ambarcaţiuni care se scufundă. Şi nu am pe retină, desigur, Titanicul lui James Cameron, ci o barcă din aceea amărâtă de prin Bangladesh, cu oameni care s-au înghesuit şi s-au căţărat pe unde au găsit un spaţiu liber, doar-doar or ajunge şi ei în tărâmul făgăduinţei. Desigur, nu-ţi trebuie multă imaginaţie pentru a face o astfel de asociere. Nu doar pentru că PDL-ul se îndreaptă cu toate nodurile rămase disponibile spre soarta ţărăniştilor. Ci pentru că (sau mai ales pentru că) se întâmplă două fenomene tipice, deci previzibile. Unul are legătură cu abandonarea corabiei şi înghesuiala în bărcile de salvare, şi celălalt cu canibalismul ce se manifestă în rândul echipajului rămas, din lipsă de alternative, la bord.

Citește restul articolului →