ce să fac, sunt nereprezentativ

E clar! Am o nouă confirmare! Nu sunt deloc reprezentativ pentru populaţia în mijlocul căreia m-am născut, deşi, ca să fiu sincer, ar fi trebuit să spun poporul, pentru că pe vremea aceea, românii încă mai erau aşa ceva. În sfârşit, indiferent cum îi spun, cu tristeţe sau cu bucurie trebuie să constat din nou şi din nou că nu fac parte mai niciodată din curentul majoritar care străbate viguros mentalul colectiv mioritic. E unul din motivele pentru care n-o să fiu niciodată un bun om de afaceri, pentru că în acest domeniu trebuie să anticipezi preferinţele potenţialilor clienţi şi să vii cu oferta simultan sau chiar puţin înainte de apariţia cererii. Or eu, de exemplu, n-aş fi produs niciodată gel de păr!

Citește restul articolului

Categorii: anacronic

referendumul nu e despre ceilalţi

Aţi observat că toţi cei care îl sprijină pe preşedintele suspendat, nu-şi “argumentează” niciodată poziţia, spunându-ne ce-a făcut bine Traian Băsescu, de ce e el demn de funcţia ocupată şi ce merite personale îl recomandă pentru a mai rămâne doi ani la Cotroceni? De exemplu: “eu îl vreau preşedinte pe TB pentru că a făcut şi a dres”, de bine şi foarte bine, evident. Nu! Aproape toţi sunt mânaţi în luptă de o singură motivaţie explicită: nu vor să vină ăilalţi. Hoţii, uzurpatorii, păcălicii, leneşii, comuniştii, plagiatorii, oamenii varanului, ruşii, Voiculescu, Hrebenciuc, sarea, poşta, alea, alea… completaţi voi cu alte etichete ieşite din aparatul de propagandă. Sau paiaţele şi maimuţele, după cum ne spune elevatul limbaj prezidenţial!

Citește restul articolului

Categorii: viaţa cetăţii

mai catolici decât Papa

Priviţi cu atenţie harta din stânga. Eventual, făceţi-o mare, cu click pe ea. Şi vedem care sunt pragurile de prezenţă la care este validat un referendum în ţările Europei. Observaţi ceva ciudat? Exact, suntem una din puţinele ţări comunitare care impun obligativitatea prezenţei la urne a mai mult de 50% dintre cetăţeni, pentru a valida un plebiscit.

Citește restul articolului

Categorii: viaţa cetăţii

manipulare la tot neamu’

Ca autor al unei cărţi despre tehnici de propagandă în mass-media, trebuie să mă recunosc surprins şi, uneori, copleşit de avalanşa de manipulări care îngroapă şi riscă să sufoce societatea românească în ultimele săptămâni. Mă consider un om relativ bine informat, datorită mediului în care muncesc, şi, teoretic, familiarizat cu domeniul comunicării şi influenţei în masă, datorită experienţei şi cercetărilor extinse făcute pentru scrierea volumului mai sus-amintit.

Citește restul articolului

Categorii: viaţa cetăţii