“mortul” de la Siliştea, manipulare de manual

Ieri, naţiunea a fost cutremurată de ştirea că un ţăran ca toţi ţăranii, muncitor şi ecologist, care a ieşit în stradă cu furca pentru a apăra glia strămoşilor şi bogăţiile subterane ale acesteia, a murit din cauza, directă sau indirectă, a jandarmilor veniţi să apere o companie imperialistă americană care a cumpărat guvernul României şi, la pachet cu el, gazele de şist din zona Vasluiului. Informaţiile s-au rostogolit incendiar la televizor şi, mai ales, pe reţelele de socializare! Ponta a devenit responsabil de uciderea unui român, pentru un pumn de arginţi! Bucureştenii, deja activi împotriva exploatării de la Roşia Montană, n-au avut nevoie de mai mult pentru a ieşi din nou în piaţă, deşi nu era duminică!

Las la o parte toate discuţiile pe fond legate de oportunitatea exploatării aurului prin cianurare sau a gazelor de şist prin fracturare, pentru că eu cred că ar trebui purtate de specialişti, nu de oameni obişnuiţi, fie ei şi oneşti, dar prea puţin pregătiţi să asculte de argumente raţionale şi ştiinţifice, şi nu de cele emoţionale. Şi mă rezum la episodul de manipulare grosieră în cazul aşa zisului mort.

Care, ca să o lămurim din start, nici n-a fost omorât de jandarmi, nici n-a fost bătut, nici nu i s-a refuzat ajutorul medical. Hei, nici măcar nu e mort, dacă vă vine să credeţi! Pur şi simplu, i s-a făcut rău, a fost dus la spital şi ţinut sub observaţie, cunoscute fiind afecţiunile lui cardiace. N-a vrut să rămână peste noapte internat, aşa că a plecat acasă. O, dar ce furtună a creat nepetrecutul său deces!

Când am scris “Tehnicile de manipulare în televiziune” m-am orientat către cele subtile, mai greu de descifrat de către telespectatorii chiar mai avizaţi. Nu m-a preocupat minciuna brută, grosolană. Nu mi se părea nimic interesant la ea. E simplu: cineva te minte în faţă şi tu îl crezi pentru că asta vrei să faci. Pentru că ţi-ai dori ca ce spune el să fie adevărat. Pentru că asta ţi-ar hrăni ţie convingerile deja formate şi ţi-ar justifica acţiunile trecute sau viitoare. E cea mai simplă formă de manipulare, nu necesită nicio tehnică şi niciun “talent” din partea celui care o aplică. De multe ori, chiar iniţiatorul nu este decât o victimă a propriilor idei, a propriei stări de surescitare nervoasă, emoţională sau ideatică. Cu alte cuvinte, vede lucrurile în aşa fel încât să corespundă justificărilor pe care le dă gesturilor sau deciziilor sale.

Acesta a fost şi cazul Siliştea. Deşi nu pot exclude definitiv varianta intenţiei, înclin să cred că cineva din mulţime, aflat, aşa cum e firesc într-un astfel de moment, într-o stare de maximă tensiune, a văzut un om prăbuşindu-se. Evident, cea mai “convenabilă” explicaţie era că acela a fost agresat de jandarmi. În fond, asta e reacţia oricărui protestatar faţă de reprezentanţii autorităţii. Chiar dacă unul zâmbeşte, va decoda mişcările muşchilor faciali ca pe un rictus ameninţător. Ei bine, a fost suficient să exprime vocal constatarea sa, că bulgărele de zăpadă a şi luat-o la vale. Fie s-a ajuns la moartea victimei din cauza loviturilor, fie la cea survenită în urma acţiunii jandarmilor de a-i refuza primul ajutor. Cineva ar fi putut să jure că a auzit un “ticălos din forţele de opresiune” cum urla “lăsaţi-l să moară”! Nu e nevoie de mai mult pentru a trezi reacţii puternice de susţinere din partea celor care, până atunci, nu erau dispuşi să acţioneze. Astfel, probabil, multor români cu oareşce cunoştinţe de istorie le va fi venit spontan în cap imaginea ţăranului alergând pe câmp, fugărit de guvernul criminal, ca în 1907.

PS. Pentru cei care n-au priceput şi se vor avânta să comenteze pe lângă subiect. Textul tratează exclusiv manipularea şi nu este o judeactă de valoare asupra exploatării resurselor.