E 9 mai. Ziua în care, acum 68 de ani, ministrul de externe francez Robert Schuman a lansat declaraţia care-i poartă numele şi care propunea crearea unei comunităţi europene supranaţionale. Adică ceea ce astăzi numim Uniunea Europeană.
Acum 20 de ani, cu mult timp înainte de a fi acceptat, ca român, împreună cu toți concetățenii mei, în acest club select al vechiului continent, am fost invitat la Bruxelles, să aflu cam cum stă treaba cu acel Eldorado către care ne îndreptam, vrând, nevrând, târâş-grăpiş, mai mult traşi decât prin forţe proprii.
Category Archives: viaţa cetăţii
Știi de ce nu sunt în piață, cu tine?
Tu ești în piață, strigând împotiva cuiva. Eu sunt în casă, ocupându-mă de singurul concurs național de arte pentru liceenii din România. Știi de ce?
Eu urăsc hoția. Și corupția! Și incorectitudinea! Din câte am înțeles, și tu! Eu vreau să mă conducă cei mai buni dintre cei mai buni, cei mai competenți dintre cei competenți, cei mai inteligenți dintre cei inteligenți, cei mai corecți și dezinteresați care există! Pot să pun pariu că și tu ți-ai dori asta. Visez ca toți cei care încalcă legea, care greșesc față de semeni sau față de comunitate, să plătească în funcție de gravitatea faptei. Poate asta visezi și tu.
Cam așa…
Ca să nu vă mai chinuți să catalogați oamenii, vă ajut eu. Pe scurt, e cam așa:
Nu contează dacă nu ai spus/scris vreodată un cuvânt de laudă sau de sprijin la adresa unui politician sau a unui partid, sau a vreunei acțiuni de-a acestora…
Tabelașul pentru dummies
Pentru că, în ieșirile lor publice, salvatorii n-au fost în stare să indice un singur articol modificat care ar pune în pericol ”independența justiției”, s-a mobilizat divizia de propagandă și a scos pe piață o pozuță, un fel de ”Mic îndreptar pentru dummies de înțeles ce trebuie” (e aici în stânga, click pe el pentru varianta mare). Remarcați întâi imaginile din fundalul tabelului și veți înțelege cam cum operează manipularea. Apoi, hai să luăm rând cu rând și să descoperim că e vorba exclusiv de o înșiruire a sloganurilor deja cunoscute, fără niciun argument, un compendiu de concluzii alarmiste, fără niciun fundament logic, o serie de acuzații făcute ”in rem”, dar cu direcție clară, ca și când se așteaptă ca toată viața să ne conducă aceiași oameni. Să purcedem, deci:
De ce mi-e silă de propagandişti
Ştiţi de ce mi-e silă de propagandişti? Pentru că, pentru ei, “ceilalți” sunt doar nişte pesediști ciumați, plătiţi sau manipulați să atace ”justiția” ca să-i scape pe corupți de pușcărie. Și, în general, cei care nu marșează la sloganurile simpliste sunt doar nişte biete marionete fără opinii, spălate pe creier, nişte minoritari iliterați, smulşi din fața televiziunilor de partid, nişte asistaţi social care nu vor să-şi piardă ajutoarele de la stat.
L’etat c’est nous
Așa m-am săturat de mentalitatea imbecilă și/sau ticăloasă care-i exonerează întotdeauna pe acei patroni veroși si avari, care profită de orice pretext ca să-și umple buzunarele, indiferent câtă lume are de suferit.
