Pentru azi, tot o peliculă despre iubire. Între doi oameni care şi-o doresc mult, dar care n-au învăţat cum s-o caute. Două personaje timide şi uşor ciudăţele, aduse împreună de un blind date. Iar prietenii lor, care au organizat totul, sunt pe cale să se despartă exact când noua idilă dă semne că supravieţuieşte începutului neîndemânatic. Oricât de neadecvaţi lumii par, împreună îşi găsesc echilibrul. Pentru umorul său, pentru sensibilitatea cu care tratează relaţiile interumane, pentru decenţa unui crâmpei de viaţă şi a unui colţ de univers, filmul merită văzut!
hramul sfintei tigăi
Ca în fiecare an, octombrie aduce în casele românilor, prin televizor, pe lângă fascinantele N.D.A.-uri (nunţi, divorţuri, amantlâcuri), şi imagini de la hramul sfintei Parascheva de la Iaşi, cunoscut în popor drept “rugby cu binecuvântare”. Şi asta pentru că, an de an, lungile cozi care şerpuiesc prin curtea Mitropoliei din capitala Moldovei se transformă, mai devreme sau mai târziu, în grămezi neorganizate, din care scapă cine poate.
o altfel de chiloţăreală
Da, m-am înşelat. Se pare că această nouă telenovelă dâmboviţeană face audienţă, chiar dacă nu apar chiloţi prin ea. Românii par foarte interesaţi de cum un nene, mare şmecher gargaragiu, a pierdut banii clienţilor săi, toţi oameni unul şi unul, în speculaţii la bursă, după care a şters-o pe o insulă pustie din Atlantic, de unde trimite prin porumbei călători, misive suculente.
seară de film
Pentru azi, un film special, o biografie. Bănuiesc că e uşor romanţată, dar nu mai puţin interesantă. Povestea lui Charles Darwin. Ştiţi care, cel care a pus bazele teoriei evoluţioniste. Dar nu despre gândirea lui revoluţionară şi controversată este vorba. Decât în plan secund. Ci despre relaţia profundă pe care o are cu soţia sa. O femeie religioasă, ale cărei convingeri contrastează cu ideile inovatoare ale lui Charles. Cu toate astea, pe cei doi îi uneşte o iubire care transcede dogmele, teoriile, ştiinţa şi credinţele. Pelicula face o incursiune în sufletului celui care a scris Originea speciilor. Şi ne descoperă omul!
patul de plastilină al lui Procust-Macovei
Când s-a dat semnalul regrupării în tabăra “de dreapta”, mulţi au avut temeri că procentele din ce în ce mai puţine n-o să-i încapă pe toţi. Mai ales că, pentru a-i camufla bine pe pedelişti, noii aliaţi cereau sacrificii mari din partea acestora, adică locuri bune de candidat, cu şanse de reuşită. Dar, şoc şi groază, urmau ca, pe drumul spre înscrierea pe buletinele de vot, doritorii să treacă prin furcile (caudine, desigur) ţinute vajnic de mâinile intransigentei Monica Macovei. Ştiţi care, simbolul luptei anticorupţie, salvatoarea decibelică a statului de drept, artizana sistemului care i-a asigurat lui TB ducerea mandatului până la capăt şi curăţarea arenei publice de prieteni şi duşmani, cea care n-are mamă, n-are tată, când e vorba de valori şi principii. Care ar tăia şi-n carnea vie a locatarului de la Cotroceni, dacă s-ar îndoi de curăţenia morală a acestuia. Noroc că cerberul democraţiei nu are dubii. De niciun fel. Are numai convingeri, sănătoase, de dreapta.
Brătianu, Becali… tot cu “B” începe!
Pentru că cele peste 50% de procente pe care i le flutură pe la nas sondajele de opinie nu i se par suficiente, Crin Antonescu vrea să fie sigur că strânge tot şi pune la păstrat, că nu se ştie niciodată de cine ai nevoie ca să te apere de invidioşii dinăuntru şi dinafară, care vor voi să-i sufle scaunul de preşedinte de partid şi să-i pună piedică în goana după cel de la Cotroceni.
