După cum se ştie, nu sunt un mare fan al firmei RCS-RDS. Am mai scris despre ea aici. Are o mulţime de bube-n cap, pornind de la atitudinea angajaţilor şi ajungând la cea a firmei, în întregul ei, care profită din plin de statutul de cvasi monopol în domeniul televiziunii prin cablu. De aceea nu pot fi bănuit de simpatii subiective când spun că s-ar putea să aibă dreptate în această nouă controversă în mijlocul căreia se află.
Istenem!
După ce i-a convins pe toţi românii din Arad să-l voteze, MRU s-a gândit că n-ar strica să-i dea o mână de ajutor şi colegului Botezatu, care candidează în Harghita. Ca să-i arate şi lu’ domnu’ Blaga că se implică în campanie. Aşa că, bun vorbitor de maghiară, se adresează majoritarilor din judeţul pomenit anterior. Ce le spune nu ştim, pentru că noi nu vorbim limba cu pricina. Zice ceva de Ponta, asta e sigur, de unde deducem că se oferă să fie premier în locul acestuia. Şi dacă n-o merge pentru toată ţara, să-l aibă în vedere măcar când or obţine autonomia Ţinutului Secuiesc.
iar vorbit-a Împăratul!
Dar, ca de obicei, fără nimic din concizia, eleganţa, echidistanţa, echilibrul pe care le aştepţi de la un şef de stat, fie el împărat sau simplu preşedinte. Doar aroganţa a fost a unui despot luminat, ţar omnipotent al guberniilor, deţinător exclusiv al adevărului şi mânuitor, prin graţia divină, al tuturor mecanismelor care pot aduce bucurie sau tristeţe în vieţile supuşilor. Eu n-am văzut, însă, decât un om care îşi flutură agitat mâinile în toate direcţiile, din ce în ce mai vehement, deranjat de muştele obraznice care se-ncăpăţânează, în nimicnicia lor, să nu-i dea pace măreţului bărbat de stat să-şi ducă misiunea până la capăt.
vedi Napoli e poi vivi… (2) – Herculaneum
A doua zi în Campania, aşa cum se numeşte regiunea a cărei capitală este Napoli. Ne-am trezit devreme, pentru că aveam de făcut un drum cu trenul. Care s-a dovedit mai scurt decât cel până la gară şi cu mult mai scurt decât aşteptatul garniturii. Care a întârziat mai bine de jumătate de oră. Şi n-a fost singura. Cam toate trenurile, metrourile, autobuzele din Napoli şi împrejurimi întârzie. Situaţie cu care localnicii par să se fi obişnuit. Mai rău e de turişti care-şi programează nişte drumuri şi totul se dă peste cap.
seară de film
Sigur ca în această producţie, greutatea cea mai mare o are scenariul, bazat pe romanul lui Ken Kesey. La care se adaugă Jack Nicholson şi regia lui Milos Forman. Un amestec exploziv şi un rezultat demn de 5 premii Oscar. O poveste despre nebunie şi normalitate şi despre graniţa invizibilă dintre ele. Şi despre nedreptatea vieţii care stabileşte, uneori arbitrar, cine de ce parte stă…
calul de dar nu se caută la dinţi, dar nici…
Şi astăzi, pentru tine, un gând de-al meu…
