Ai, ai, ai, ce poveste de iubire şi ură, religie şi artă, revoluţie şi evoluţie! Desigur, Goya este doar un pretext pentru regizorul Forman de a ilustra pe peliculă o perioadă zbuciumată din trecutul vechiului continent. Chiar şi aşa, personajele sunt puternice şi interesante, bine structurate. Interacţiunile dintre ele sunt credibile şi necesare pentru prim-planul scenariului. Oameni şi evenimente se transformă în fantomele unui artist, care nu le poate supravieţui decât transpunându-le pe pânză. E un martor al unui tăvălug istoric, devastator nu doar la nivelul structurilor, dar şi al destinelor individuale.
nu e bine, lupule moralist, nu e bine!
Victor Ponta a greşit când l-a catalogat public pe un procuror român drept băsist și l-a acuzat că a făcut dosare politice. Nu cred c-a vrut să transmită cine știe ce mesaje subliminale prietenilor sau dușmanilor. Nu de alta, dar îl știu mai subtil decât specialistul în asemenea procedee de comunicare, TB. Și nici nu a atentat la libertatea justiției, pentru că nu-l cred atât de lipsit de inteligență încât să se laude cu asta la televizor. Eu cred că l-a luat gura pe dinainte. De fapt, şi premierul mi-a confirmat părerea, atunci când a recunoscut că nu trebuia să vorbească.
să conducem beţi, că suntem amărâţi!
De vreo câteva zile, a apărut iar motiv de frăsuială politică şi, mai ales, de lamentări publice. Se schimbă codul rutier. Şi cum, la noi, mereu s-a pus căruţa înaintea boilor, nu se operează modificări la şcolile de şoferi şi la examenele auto, astfel încât să nu mai obţină oricine carnet, nu se interzice vânzarea alcoolului către cei sub 21 de ani, nu se fac ore de dirigenţie în anii terminali de liceu, pentru responsabilizarea viitorilor şoferi. Se lucrează la amenzi, adică la penalizarea efectelor şi nu la îndepărtarea cauzelor.
poveste cu o umbrelă şi un taximetrist american
Şi plouă, plouă, plouă… Vai şi ce ne mai lamentăm, de parcă n-ar fi normal ca toamna să plouă, aşa cum iarna ar trebui să ningă şi primăvara să înflorească pomii! Ei bine, da, e octombrie şi e firesc ca cerul să ude pământul, după atâtea luni în care s-a zgârcit la apă ca românul la tărâţe. Poate n-ar trebui să fie şi aşa de frig, dar dacă am ajuns să suportăm vara 40 de grade, n-o să murim la 10. În rest, vijelii, inundaţii, copaci căzuţi… în toate e prezentă mâna omului inconştient care, de vreo 150 de ani, tot dă palme naturii. A venit vremea ca ea să nu mai întoarcă şi celălalt obraz.
cum au ajuns oamenii pe blog în septembrie :)
A mai trecut o lună de blog. M-am ţinut de treabă şi am reuşit să postez câte ceva în fiecare zi. Am avut mare succes cu articolul despre “cazul” Arşinel. Cu mici excepţii, oamenii au înţeles demersul meu. Ceea ce mă bucură. Pentru că atunci când scrii articole de opinie, care nu fac “audienţa” postărilor cu glumiţe şi povestioare amuzante”, îţi doreşti ca cititorii, chiar dacă nu sunt de acord cu tine, măcar să fi înţeles exact care e poziţia ta şi să nu intre în opoziţie sau să fie de acord cu ceea ce cred ei că ai spus.
la datorie
Am fost, pentru prima oară, invitat al unei emisiuni de televiziune, al cărei subiect nu eram… eu :) Ce diferenţă între a fi moderator şi a fi invitat. Ai o libertate de desfăşurare mult mai mare, poţi chiar să-ţi exprimi ideile, că de-asta eşti acolo :) Plus că poţi taxa derapajele unor participanţi la dezbatere, fără să fii acuzat că n-ai fi imparţial. Sigur, e puţin mai dificil ca pe blog, unde vorbeşti cât vrei tu şi nu te întrerupe nimeni :) Ca bonus, n-am mai primit de mult timp atâtea aprecieri pentru ceva realizat în televiziune, cum am primit după prezenţa mea la emisiunea Simonei Gheorghe.
