cuțu-cuțu a turbat la neuroni
Tragedie. Un avion prăbuşit în munți. Doi morţi. Pilotul și o studentă-voluntar. 5 medici scapă ca prin minune. Toată țara stă cu sufletul la gură în orele (prea multe) în care autoritățile și oamenii locului caută victimele. Unul dintre supraviețuitori spune că sunt în viață datorită celui de la manșă. Erou sau nu, Adrian Iovan merită un moment de tăcere, chiar și numai pentru zecile de mii de oameni pe care i-a dus în siguranță de-a lungul lumii.
vreau şi eu aşa ceva în România!
Ne tot plângem, noi românii, de nesimţiţi, parveniţi, mârlani, tupeişti. Dăm de ei peste tot şi, de cele mai multe ori, suntem neputincioşi în faţa lor. Şi nu numai noi, oamenii de rând, pe care legea ne opreşte să ne facem dreptatea cu mâinile noastre (şi nici n-ar fi un lucru înţelept, de cele mai multe ori). Dar şi cei chemaţi să ne apere pe noi de giboni. De fapt, una dintre problemele majore ale României este lipsa de autoritate a celor angajaţi s-o exercite. Aceia care nu sunt corupţi sau coruptibili, sunt legaţi la mâini de o legislaţie deficitară, tributară sechelelor pe care supravieţuirea într-un stat dictatorial şi represiv le-a lăsat multora dintre contemporani.
numai în România (3)
Au românii o vorbă bătrânească: “Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă”. Eu nu cred că ultimul cuvânt e ales întâmplător. În fond, puteau spune “vrei, nu vrei, mănâncă Grigore varză”. Sau cremă de zahăr ars. Sau “vrei, nu vrei, îmbracă-te Vasilico cu ţoale urâte şi scumpe de la un magazin de fiţe”. Dar nu, oamenii au ales special “agheasma”. Semn că biserica de pe plaiurile miroitice n-a descoperit de ieri de azi că binele trebuie făcut şi cu forţa, dacă nu merge cu vorba bună şi promisiunea raiului.
seară de film
O poveste stranie de iubire. Şi când spun, stranie, chiar vorbesc serios. O idee extrem de interesantă şi inedită, cu suport science-fiction. Dar filmul nu e unul cu navetuţe sau intrigă galactică. Doar premisa e în afara posibilităţilor actuale ale ştiinţei. De aici începe acest trist poem despre dragostea eternă şi despre ce sunt capabili oamenii consumaţi de un astfel de sentiment. Frumos e că, la sfârşit, sigur vă veţi întreba dacă aţi face ce a făcut eroina principală.
seară de film
Un nou film despre segregarea rasială din America secolului trecut. Faptul că azi Statele Unite au un preşedinte de culoare face ca perioada în care negrii erau discriminaţi doar din cauza culorii pielii lor să parăfoarte îndepărtată. Şi. totuşi, n-au trecut nici 50 de ani de la evenimentele din pelicula pe care v-o propun astăzi. E vorba de povestea unor menajere de culoare, spusă de o tânără albă, care reuşeşte să pătrundă în universul lor şi să le câştige încrederea. Nu e un film “politic”, ci cât se poate de cald, despre oameni.
