De azi vă propun o nouă rubrică pe blog. Când veţi vedea acest titlu “3 minute de pauză”, lăsaţi tot ce faceţi în acel moment şi bucuraţi-vă de ceea ce vă voi oferi: o fotografie, o melodie sau cine ştie ce alt lucru frumos din universul ăsta care ne înconjoară şi căruia, din păcate, rareori îi dăm atenţia cuvenită. Pentru azi vă propun să vă delectaţi cu trei din cele mai frumoase locuri din America de Sud. Vă doresc să ajungeţi să le vedeţi pe viu, ceea ce-mi doresc şi mie :)
gesturi mici, oameni mari (4)
Nu prea sunt microbist, aşa că nu ştiu dacă astfel de gesturi, ca cel despre care voi vorbi astăzi, sunt la ordinea zilei în fotbalul mare, cel din ţările civilizate. Dar ştiu aproape sigur că eu n-am văzut niciunul de genul acesta pe stadioanele de la noi. Nu spun că n-au existat, ci doar că eu n-am cunoştinţă despre vreunul. Şi, dacă există, ar merita mai multă atenţie din partea presei decât amantlâcurile şi beţiile sportivilor.
Din vremuri de demult
Nu va fi o surpriză pentru voi faptul că n-am nici cea mai mică idee ce vârstă aveam sau ce făceam când am fost imortalizat pentru vecie de vreun fotograf necunoscut, în intimitatea camerei mele. Şi ştiu că eram acolo doar pentru că recunosc lampa de pe birou, printr-o toană a memoriei mele dificile :)
seară de film
Bill a ieşit din puşcărie. Ultimul lucru pe care şi-l doreşte e să fie nevoit să aibă grijă de cei doi băieţi ai săi, abandonaţi de mamă. Şi, totuşi… Mai de voie, mai de nevoie, jucând rolul de tată realizează că sunt câteva lucruri care chiar i-au lipsit. Şi că asumarea unor responsabilităţi nu e chiar aşa o tragedie. O producţie britanică, fără multe farafastâcuri şi floricele. Pentru debutul său, regizorul face o treabă bună. Aşa cum reuşeşte şi tânăra speranţă a cinematografiei anglo-saxone, Will Poulter, pe care-l puteţi evdea şi aici. Citește restul articolului
seară de film
Trebuie să recunosc că este primul film al lui Quentin Tarantino pe care am fost în stare să-l văd până la sfârşit. Ba, mai mult, chiar mi-a plăcut. Se spune că e un început pentru orice. Desigur, pentru Christoph Waltz, rolul din această peliculă a reprezentat începutul unei cariere internaţionale fulminante, care i-a adus două Oscaruri în doar 4 ani. Dar să revenim la recomandarea de azi. Un film de acţiune, cu multă comedie prin el. Un film de război, cu aventură şi cu ironie cât cuprinde. Replici inteligente, personaje spectaculoase prinse într-o intrigă la graniţa neverosimilului. Citește restul articolului
n-am încredere în neamţul bucuros
Acum aproape un sfert de secol, ieşit eu pentru prima oară din abia implodatul iad comunist pentru a respira imaculatul aer al raiului capitalist, m-am lăsat înşelat de ceea ce aveam să aflu mai târziu că este industria irealului, şi am cumpărat de la supermarket din Italia un pachet de biscuiţi. Şi ce cremă mă aştepta, aşternută straturi-straturi între doi biscuiţi pufoşi şi, totuşi fermi, cu un gust care mă va duce pe culmile extazului. Cum putea fi altfel, dacă reclama la ei asta îmi promitea?
