Ultimul exit-poll, la ora 21:
PSD (+ PC + UNPR) – 41,4 %
PNL – 13,4 %
PDL – 11,7 %
PMP – 6,3 %
UDMR – 6,4 %
Mircea Diaconu – 4,7 %
surse: Operations Research
seară de film
E timpul pentru un film de televiziune, dar făcut după toate rigorile meseriei :) O poveste interesantă, densă şi emoţionantă despre improbabila prietenie care se naşte între un asistent social şi un tânăr alcoolic. Primul e şi scriitor, aşa că încearcă să spună în cuvinte povestea celui de-al doilea. Şi, la sugestia acestuia, o scrie invers, de la final la început. Viaţa lui Stuart ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns. Şi, încet, încet, aflăm şi de ce. La final rămâne întrebarea dacă protagonistul putea să aibă alt parcurs. Dacă ţinea de el să aleagă. Sau era robul predispoziţiei lui genetice şi a conjuncturilor? Doi actori talentaţi, aflaţi la începuturi de drum: Tom Hardy, înainte de infuzia de steroizi, şi Benedict Cumberbatch, înainte de succesul cu Sherlock Holmes. Citește restul articolului
predicţii electorale
Alte alegeri, altă campanie electorală plicticoasă şi, ca mai toate din ultimii 10 ani, fără nicio legătură cu miza scrutinului, ci cu accidentul istoric ce a dus la infestarea Cotrocenilor şi, de acolo, a întregii ţări. Dacă USL nu s-ar fi rupt, scrutinul ar fi fost din start tranşat. Aşa, deşi câştigătorul nu e contestat de nimeni, ochii sunt aţintiţi asupra locurilor 2 şi 3, precum şi asupra procentelor pe care imundul din fruntea statului le-a adus Duduii sale şi acoliţilor lor, inclusiv prin încălcarea grosolană a oricăror norme legale, morale, etice şi de bun simţ.
seară de film
Filmul de azi reprezintă debutul regizoral al unei actriţe cunoscute, mai întâi, prin rolurile din serialele de televiziune, apoi consacrată de Oscarul luat pentru prestaţia dintr-un imens succes cinematografic. Poate de aceea, pelicula are cam “de toate”. Personajul principal e o femeie a cărui viaţă se dă total peste cap. Soţul superficial o părăseşte exact când ea îşi dorea un copil, se îndrăgosteşte de altcineva, mama adoptivă e pe moarte şi, hodoronc tronc, cea care i-a dat viaţă şi care o abandonase o caută acum şi încearcă să construiască o relaţie cu ea. Deşi filmul este despre binomul mama-fiică, tinde pe alocuri să-şi piardă focusul şi să se rătăcească puţin prin meandrele scenariului. Dar, una peste alta, este o creaţie cu multă emoţie, umor, profuzime şi o mână de actori foarte buni. Citește restul articolului
eşti cel mai tare, stai acasă! Şi plânge-te!
Vin iar alegeri şi e vremea, desigur, să ne lamentăm din nou de clasa noastră politică, să ne plângem de milă, să ne dăm ochii peste cap şi, cu mâna pe frunte, să decretăm ritos că nu merită să mergem la vot! Ba, dacă vrem să dăm dovadă de simţ civic, punem de-o campanie mică pe facebook, prin care să-i convingem şi pe alţii că statul acasă e soluţia optimă pentru România. În fond, toate marile revoluţii ale neamului au fost posibile tocmai pentru că marea lui majoritate era, în acele momente, în altă parte. Toţi politicienii sunt la fel, şi numai noi, cei care stăm pe margine şi chibiţăm, ne dăm seama de asta. Ceilalţi sunt nişte prostălăi cumpăraţi cu găleţi, care votează pentru că aşa le spun televiziunile. Sau popa. Sau primarul proaspăt înscris în PMP, după ce-a trecut pe la PSD, PNL, PRM, PDL, PPDD…
estu’, vestu’ şi românii dintre
Crescând într-o ţară închisă, aşa cum era România comunistă, nu e de mirare că primul meu “şoc” cultural, prima mea “revelaţie” despre lipsa de universalitate a ceea ce e social acceptat şi considerat ca normă comportamentală, a venit citind Shogunul lui James Clavell. Mi se dezvăluia o lume fascinantă, atât de deosebită de cea în care trăiam, încât mi se părea ireală. Ştiu că m-a surprins un aspect al vieţii cotidiene din îndepărtatul orient de atunci: râgâitul după masă. La mine în casă (şi nu cred că eram unici), un astfel de gest ar fi atras, în cel mai fericit caz, o exilare în dormitor, dacă în culpă ar fi fost un copil, şi o vădită dezaprobare şi o etichetă usturătoare lipită mental, dacă vinovatul ar fi fost adult. Ei bine, am descoperit în cartea sus pomenită că acelaşi gest era considerat în alt colţ de lume şi-ntr-o altă epocă, o dovadă de apreciere la adresa calităţii bucatelor şi a măiestriei gazdei.
