Mihai Mocean are 21 de ani şi tocmai a luat bac-ul. Nimic surprinzător, veţi spune! Da, pentru că din propoziţia anterioară lipsea ce este mai important. Mihai are sindromul Down. Adică s-a născut cu un cromozom în plus. Cine nu ştie ce-i ăla, să caute, că de-asta s-a inventat goagălul. Ceea ce, în afară de câteva caracteristici fizice evidente, provoacă deţinătorului un grad mai mic sau mai mare de retard mental. Cei mai mulţi dintre aceşti copii sunt condamnaţi la o viaţă grea, pe care o parcurg depinzând de ceilalţi. Puţini, însă, reuşesc să-şi depăşească, demni, condiţia.
E şi cazul lui Mihai, clujeanul care a refuzat să fie sclavul unei defecţiuni genetice. Când s-a născut, medicii i-au spus mamei sale că nu va fi în stare nici măcar să mănânce singur. Din fericire, aceasta era unul dintre acei părinţi care-şi asumă responsabilitatea creşterii şi educării unui copil, chiar dacă e diferit de ceilalţi. Aşa că nu l-a abandonat nici statului, să aibă grijă de el, nici obligaţiei familiale indiferente, la care sunt supuşi mulţi dintre cei care suferă de astfel de afecţiuni.
Mihai a crescut şi, deşi a spus primul cuvânt abia la 6 ani, a dovedit de mic o memorie foarte bună. Ceea ce, desigur, l-a ajutat atunci când, în sfârşit, a fost primit la o grădiniţă. A durat mult până să obţină un loc între cei “normali”, dar a luptat mult pentru asta. A citit şi-a învăţat mai mult decât ceilalţi, ca să fie acceptat între ei şi privit ca unul dintre ei. A urmat şcoala. Apoi liceul cu profil teologic, pentru că Mihai vrea să devină preot. Îi place geografia. Şi vrea să călătorească mult.
Şi, acum, a luat examenul de maturitate cu aproape 7. Fără şpagă, fără pile, fără fiţuici. Şi, aş adăuga, fără victimizări, regim special sau favoritisme. Ceea ce spune multe nu doar despre el. Ci şi despre ceilalţi. Acei aproape 50% dintre absolvenţii de clasa a 12-a, incapabili să ia 5-ul la bacalaureat. Mihai nu şi-a ales condiţia. Ei, da! Dacă i-ai spune unuia dintre aceştia că suferă de retard, ar sări, probabil la bătaie, iar părintele lui te-ar da în judecată!
“Mi-a plăcut cel mai mult că m-au apreciat toţi copiii, că am luat bacalaureatul” a mărturisit Mihai, pentru care reuşita în viaţă nu e dată de numărul de la iphone, nici de suma cheltuită într-un club de fiţe, nici funcţia lu’ tata, ci de acceptarea de către ceilalţi.
Pentru toate acestea, Mihai Mocean, mă ridic în picioare în faţa ta!
sursa: observator.tv
PS. Click pe poze, să le vedeţi mai mari!
PPS. Dacă vrei, poţi citi aici poveştile altor oameni deosebiţi.
Eu stau În picioare În faţa lor de 16 ani..:) De la astfel de oameni mă incarc si invăţ cele mai tari lecţii de viaţă…:)
Datorita lor am devenit omul care sunt.
Sa te-ajute Dumnezeu, Mihai, cu tine se arata o minune odata cu toate rugaciunile maicutii tale. Cea mai frumoasa lectie pe care au primit-o cei care i-au spus mamei tale ca a facut un neputincios este ca tu vrei sa ajuti oamenii. Poate ca primii care au nevoie de ajutor sunt tocmai cei care te-au condamnat. Cu Dumnezeu inainte, dragul meu, si nu uita ca tu esti o minune !
Îți mulțumesc pentru acest articol. Mă ridic și eu în picioare în fața lui Mihai. Și a mamei lui. Fiecare dintre cei care au picat bac-ul ar trebui să vadă acest filmuleț. Este o lecție.
Sa il ajute bunul Dumnezeu si in continuare atit PE EL CIT SI PE FAMILIA LUI SA POATA SA SE REALIZEZE ASA CUM DORESTE. iNCA O DATA BRAVO LUI DAR SI PARINTIILOR.
Astfel de exemple ca Mihai ar trebui sa le urmeze tinerii absolventi de liceu.Doar prin munca asidua si responsabila reusesti sa-ti depasesti conditia.Felicitari Mihai,ai dovedit ca se poate reusi,mai ales ca ai avut de luptat cu o societate plagata de prejudecati! Felicitari familiei care i-a fost alaturi si nu l-a lasat prada indiferentei!