oameni în faţa cărora m-aş ridica în picioare (11)

Mihai Mocean are 21 de ani şi tocmai a luat bac-ul. Nimic surprinzător, veţi spune! Da, pentru că din propoziţia anterioară lipsea ce este mai important. Mihai are sindromul Down. Adică s-a născut cu un cromozom în plus. Cine nu ştie ce-i ăla, să caute, că de-asta s-a inventat goagălul. Ceea ce, în afară de câteva caracteristici fizice evidente, provoacă deţinătorului un grad mai mic sau mai mare de retard mental. Cei mai mulţi dintre aceşti copii sunt condamnaţi la o viaţă grea, pe care o parcurg depinzând de ceilalţi. Puţini, însă, reuşesc să-şi depăşească, demni, condiţia.

E şi cazul lui Mihai, clujeanul care a refuzat să fie sclavul unei defecţiuni genetice. Când s-a născut, medicii i-au spus mamei sale că nu va fi în stare nici măcar să mănânce singur. Din fericire, aceasta era unul dintre acei părinţi care-şi asumă responsabilitatea creşterii şi educării unui copil, chiar dacă e diferit de ceilalţi. Aşa că nu l-a abandonat nici statului, să aibă grijă de el, nici obligaţiei familiale indiferente, la care sunt supuşi mulţi dintre cei care suferă de astfel de afecţiuni.

Mihai a crescut şi, deşi a spus primul cuvânt abia la 6 ani, a dovedit de mic o memorie foarte bună. Ceea ce, desigur, l-a ajutat atunci când, în sfârşit, a fost primit la o grădiniţă. A durat mult până să obţină un loc între cei “normali”, dar a luptat mult pentru asta. A citit şi-a învăţat mai mult decât ceilalţi, ca să fie acceptat între ei şi privit ca unul dintre ei. A urmat şcoala. Apoi liceul cu profil teologic, pentru că Mihai vrea să devină preot. Îi place geografia. Şi vrea să călătorească mult.

Şi, acum, a luat examenul de maturitate cu aproape 7. Fără şpagă, fără pile, fără fiţuici. Şi, aş adăuga, fără victimizări, regim special sau favoritisme. Ceea ce spune multe nu doar despre el. Ci şi despre ceilalţi. Acei aproape 50% dintre absolvenţii de clasa a 12-a, incapabili să ia 5-ul la bacalaureat. Mihai nu şi-a ales condiţia. Ei, da! Dacă i-ai spune unuia dintre aceştia că suferă de retard, ar sări, probabil la bătaie, iar părintele lui te-ar da în judecată!

“Mi-a plăcut cel mai mult că m-au apreciat toţi copiii, că am luat bacalaureatul” a mărturisit Mihai, pentru care reuşita în viaţă nu e dată de numărul de la iphone, nici de suma cheltuită într-un club de fiţe, nici funcţia lu’ tata, ci de acceptarea de către ceilalţi.

Pentru toate acestea, Mihai Mocean, mă ridic în picioare în faţa ta!

sursa: observator.tv

PS. Click pe poze, să le vedeţi mai mari!

PPS. Dacă vrei, poţi citi aici poveştile altor oameni deosebiţi.

Categorii: Oameni
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:


    1. Felicitari pentru articol si tema adusa in discutie ! Si, da, ei, sarmanii ar sari si chiar sar in sus , din simplul motiv ca nu-si dau seama ….. ca chiar sunt retardati . Si eu ma ridic in picioare si-mi scot palaria cu tot respectul fata de Mihai si ma inclin in fata mamei sale !

    2. Felicitări, Radu Herjeu, pentru mediatizarea unui asemenea caz. Mă alătur tuturor celor care se ridică în picioare în faţa lui Mihai Mocean.

    3. Succes in viatza shi sa fii in continuare acelashi luptator invingator draga Mihai !
      Sa nu te lashi ingenuncheat shi sa-i ignori pe cei ce vor incerca. Shtii bine ca poporul roman a uitat sa aprecieze invingatorii, de aceea tu sa te uitzi shi sa mergi numai inainte. Bunicul meu avea o vorba (am crescut catziva ani fara tata shi cu un traumatism cranio-cerebral sever asha ca am ceva experientza vazut ca un paria), “Daca eshti vorbit mai ales pe la spate, asta-i un lucru bun, inseamna ca TU ESHTI IN FATZA LOR !”
      Sa fii un Om Drept, va fi greu dar satisfactzia ca nimeni nu poate comenta in fatza ta ori “sa-tzi sufle in ciorba” va fi imensa. Sanatate shi bafta sa ai parte in viatza ta de luptator!

    4. Azi dimineata am vazut un documentar despre reusita in viata a mai multi Mihai. Din pacate nu la noi. La noi e singurul. Nu intereseaza pe nimeni soarta oamenilor necajiti si napastuiti. Bravo lui si celor care l-au ajutat , mamei lui. Rusine celor care au de toate si nu sant in stare de nimic.

    5. In fata lui Mihai ma ridic eu in picioare, nu el in fata mea . Deosebit respect pentru toti cei care chiar daca sufera pentru ca au un handicap, dar demonstreaza ca pot chiar mai mult de cat cei care se considera normali.
      Le am vazut la stiri pe cele doua care au ratat examenul de maturitate, dar se inghesuiau sa depuna actele pentru ajutorul de somaj. Oare de ce acorda Statul sprijin pentru lenesi ?Sa le fie acordat ajutor de somaj celor care au rezultate bune si promoveaza examenul de Bacalaureat, dar nu se pot angaja, insa cei care nici macar nu se duc la examen de ce sa fie platiti ?
      Oare Mihai ce va primi , felicitari si batai pe umar si pe spate ? Sau poate nici macar atat. Am vazut ca este credincios, din partea Bisericii Ortodoxe Romane i se va acorda ceva ? I se ofera din partea vreunui popa un ajutor cat de mic pentru ca sa poata sa continue studiile ? Eu sunt convins ca nu , sau daca da , atunci numai pentru reclama…..
      Pentru cei care au avut toate conditiile sa invete, dar au preferat viata de fitari nu le va fi rusine niciodata, unii pentru ca sunt copii de bani gata , altii pentru ca au avut unele facilitati, insa vor ingrosa randurile infractorilor sau vor cersi sprijin din partea Statului ! A fost de ajuns sa le vad pe cele doua ratate care isi depuneau cerere pentru ajutorul de somaj ( ca sa poata pleca la mare ) cu toate ca acasa au conditii foarte bune ( cel putin asa parea dupa toaleta si telefon ) si le este permis sa se comporte asa cum se comporta ….aere si fite !
      Felicitari Mihai pentru ca ai demonstrat ca se poate !