Cu mare tam-tam, s-a mai consumat un act din teatrul absurdului mioritic ”Toată lumea vrea ca legea să fie respectată, nimeni nu vrea, însă, s-o respecte!” Ați văzut deja, probabil, filmulețul cu femeia care a făcut circ în buricul Bucureștiului. Pentru cei care n-o știu, povestea e simplă: Respectiva traversează pe roșu (adică încalcă legea, pentru cei care nu știu!). Polițistul o oprește si-i cere actele. N-o bate, n-o înjură, n-o bruschează! Îi cere actele, ca s-o poată amenda, sau poate doar s-o avertizeze.
Category Archives: specimene şi mentalităţi
numai în România (11)
Mai țineți minte cazul unui ofițer al Direcției Rutiere a IGPR care își conducea mașina bine-mersi, de 23 de ani, deși n-avea carnet (despre care vă scriam aici)? Ei bine, azi am unul asemănător! Adevărul e că, uneori, e și greu să-ți imaginezi că oameni în asemenea poziții fac asemenea lucruri. Eu, sincer, mă întreb cum naiba ajung acolo, pentru că e clar că, pe lângă conștiință, le mai lipsește și un nivel, mediu măcar, de inteligență. Faceți cunoștință cu fostul șef al Poliției Rutiere Buzău. Omul și-a cumpărat și el de afară un autoturism second hand. Până aici, nimic anormal. Sau ilegal!
NU, habotnicilor!
Nu, talibani aneuronali, tragedia din clubul Colectiv nu e un semn de la dzeu că rockul e diavolesc și că Halloween-ul e contra firii! Nu e o dovadă a îndepărtării poporului de ”valorile spirituale ale ortodoxiei” sau căderii tineretului patriei în ”patimile occidentului putred”. Nu e o pedeapsă divină pentru păcate imaginare, trecute la catastiful sfânt și folosite de slujitorii bisericii pentru zgândărirea vinovățiilor plebei, principala lor sursă de venit. Nu e un îndemn la construitul mai multor lăcașuri de cult sau agățarea mai multor cruciuloaie la oglinzile mașinilor, pupatul mai vârtos de moaște sau la proliferarea citatelor din Boca. Și nici o pledoarie pentru mai multe și mai obligatorii ore de religie în școli.
despre sfințirea ”cârtițelor”, că și ele au suflet
Chiar dacă britanicii circulau cu metroul din 1863, putem considera că, pentru români, el e o cucerire tehnologică modernă. Mai mult, ținând cont de ritmul în care se chinuie autoritățile să construiască noi magistrale, s-ar părea că vorbim mai mult de un fel de miracol dumnezeiesc, mult întârziat de păcatele păcătoșilor care suntem noi, mioriticii. Și, așa cum se știe și se practică pe meleagurile noastre încă din vremurile lui Zamolxe, bunăvoința divină se poate atrage și cu ofrande, spirituale, desigur, sau cu dovezi că obscurantismul, atât de propice evoluției spirituale bazate pe rotația soarelui în jurul Pământului, nu s-a încheiat în binecuvântatul spațiu carpato-danubiano-pontic.
rupți în cur, dar cu etichetă de firmă
Din câte mi-am dat eu seama în ultimii 25 de ani de tranziție economică de la comunism la capitalism, cu cât un produs e mai scump, cu atât crește interesul pentru el al parveniților și al săracilor care îi invidiază pe aceștia. În primul rând din cauza binecunoscutei apetențe a românilor pentru aparențe. Așa înțelegi de ce țara a devenit un rai al vânzătorilor de smartfoane, mașini de lux, țoale de firmă. Toate de etalat în cluburi în care o sticlă de apă costă cât alocația lunară a unui copil. Pentru că la noi, mult mai important decât să ai bani e să dai celorlalți senzația asta! Nu de alta, dar ce om ești tu dacă n-ai o capră pe care s-o invidieze ceilalți? Chiar dacă e de carton.
numai în România (10)
Știți că se spune că nu sunt posibile călătoriile în timp. Cel puțin deocamdată. Ei bine, cine afirmă asta n-a fost în România. Pentru că, altfel, ar fi constatat cum, brusc, în funcție de locurile pe care le vizitează, poate trece în aceeași zi de la evul mediu la secolul 21 și vicervesa. Și, desigur, poate ateriza în oricare perioadă dintre acestea. Ba chiar, ținând cont că și romanii aveau toalete mai moderne decât unele din privatele de la periferia capitalei, am putea spune că un vis poate deveni realitate pentru pasionații de science-fiction.
