Category Archives: anacronic

răzvrătirea cuvintelor

Vine o vreme când cuvintele se răzvrătesc, pur şi simplu. Nu mai vor să se aranjeze cuminţi, în şir indian, pregătite să spună banal şi concis, ceea ce avem noi senzaţia că vrem să spunem celorlalţi. Te rogi de ele, le ameninţi, le întorci spatele, le cazi în genunchi. Inutil! Nu vor şi pace să se-nşire pe hârtie (sau pe ecran). Unul se pune sus, altul jos, unul în diagonală. Ce să faci? Tot ai senzaţia că ai ceva de spus, dar n-ai cu ce!

Citește restul articolului

Categorii: anacronic

sunt imortalizat

Pictorul Bogdan Mihai Radu mi-a realizat acest portret reuşit. Este prima operă de artă care mă imortalizează, motiv pentru care autorul ei primeşte mulţumirile şi recunoştinţa mea. Desigur, important e tabloul, subiectul e doar un pretext :) Oricum, ar trebui văzut pe viu, lumina şi aparatul foto răpindu-i din calităţi. Mie mi se pare că seamănă cu mine. Voi ce spuneţi? :)

Citește restul articolului

Categorii: anacronic

mai uşor cu intelectualii pe scări

Cât s-a pronunţat în ultimele zile cuvântul „intelectual”, nu s-a făcut în ultimii 20 de ani. Dacă ar fi fost numele unui produs, vânzările lui ar fi crescut până la cer. Dacă ar fi fost o piţipoancă, ar fi ajuns vedetă la televiziune. Aşa, fiind vorba doar de intelectuali, nu s-a reuşit decât demonetizarea şi mai mult a noţiunii şi trimiterea în derizoriu a unei calităţi pe care foarte puţini o au, mai ales dintre cei cărora li se lipeşte pe frunte eticheta cu pricina.

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, viaţa cetăţii

după o scurtă pauză publicitară

S-a terminat transmisia în direct. După o pauză publicitară, revenim la viaţa noastră de toate zilele. Undeva se mai fură o bucată de ţară, la televizor sunt prezentate ultimele modele de unghii false, cu steluţe, o maşină de lux, cu scaune îmbrăcate în pielea cine ştie cărui animal pe cale de dispariţie, e anunţată tuturor copiiilor de bani gata, plictisiţi de „rabla“ luată acum un an…

Citește restul articolului

Categorii: anacronic

vorbim prea mult despre atât de puţin

Vorbim atât, că mulţi au senzaţia că şi comunică. E tare bun vorbitul ăsta, despre orice. Ne trece viaţa şi noi habar n-avem. Dar suntem bine vorbiţi şi murim împăcaţi că am dezbătut atâtea nimicuri încât ceva, ceva din universul ăsta tot om fi-nţeles noi. Şi dacă nu, măcar i-am ameţit pe ceilalţi. La specia noastră vorbitul s-a transformat într-o metodă de marcare a teritoriului. Nimic nu impune mai lesne limite ca vorbitul.

Citește restul articolului

Categorii: anacronic

despre rostul scriitorului şi al cuvintelor lui… (2)

Putem avea aceeaşi atitudine în faţa unui tablou sau a unei poezii? În faţa unei fotografii sau a unui gest? Nu cumva, în aceste cazuri, atribuim din oficiu o intenţie creatorului? Aceea de a spune, de a ne spune ceva? De a ne face să înţelegem sau să simţim puţin din universul său pe care şi l-a interiorizat pentru a-l putea recrea în cuvinte sau culori? Nu aşteptăm ca mintea noastră să fie inundată de idei, aşa cum sufletul nostru e inundat de emoţii?

Citește restul articolului

Categorii: anacronic