Eheeei, ce vremuri! Pe când Albă ca Zăpada se plimba aşa, fără griji, flancată de 7 pitici cam abulici şi împiedicaţi. Pe când Predealul… arăta niţel mai bine ca acum şi nu părea o localitate uitată de soartă. Pe când fotografii coborau printre muritori şi le făceau poze cu ursul cel împăiat. Sau, în cazul meu, cu personajele descoperite de Fraţii Grimm (nu spun inventate, că ei doar au cules basmul din minunata grădină populară).
Category Archives: anacronic
La mulţi ani, dragi dascăli, oriunde v-aţi afla!
5 octombrie e Ziua Mondială a Profesorului. Habar n-aveam, mulţumesc Facebook, deşi, ca şi în cazul altor zile speciale, nu cred că ea ar trebui să existe. Dascălul ar trebui respectat şi iubit în fiecare zi, nu doar atunci când scrie într-un calendar internaţional. Desigur, în ultimii 20 de ani, multor profesori nu li se-ntâmplă să fie Dascăli chiar în fiecare zi. Dar, să ne conformăm şi să ne amintim cu drag de cei care ne-au marcat copilăria sau adolescenţa. Eu am 4 astfel de exemple.
am fost la cai!
Ieri am fost pentru prima dată în viaţă lângă un teren de echitaţie. Din păcate nu ca să mă urc eu pe un cal ci doar ca să-i admir pe alţii care fac asta de mult timp. Şi am avut la ce privi. Fiind un orăşean fără rude la ţară, cred că acum am stat cel mai aproape de un cal în carne şi oase :) Mi-am amintit cât de mult îmi doream un cal alb, când eram mai mic! Aveam unul, desigur, dar din plastic. Şi cam mititel pentru a fi călărit. Când am crescut mi-am propus ca, atunci când voi avea un domeniu (şi castelul aferent, se-nţelege :), să-mi cumpăr şi un cal, cu care să alerg pe câmpii. Desigur, cum domeniul se lasă aşteptat, nici în ipostaze ecvestre nu am mari şanse de a fi imortalizat prea curând.
am avut un problem! :)
De două zile am descoperit o problemă cu postarea comentariilor pe blog, în sensul că acestea dispăreau înainte de a fi înscrise în baza de date. Eu primeam înștiințare că am un comentariu nou, dar… nu-l găseam :) Acum se pare că s-a rezolvat. Dacă, totuși, nu vă vedeți comentariul aprobat, mai ales cei care știți că nu există motive pentru asta, contactați-mă, vă rog, pe mail.
lucruri neinteresante despre mine
V-aţi gândit vreodată câte lucruri NU ştim despre cei din jur? Câte amănunte (aparent) anodine sau banale ne scapă în relaţiile cu ceilalţi, indiferent de gradul de apropiere sau de depărtare de aceştia? Culmea e că astfel de amănunte sunt cele care, de multe ori, rămân în memoria noastră, după ce oamenii pleacă sau dispar. Ele fac astfel încât “străinul” de lângă noi să-şi piardă acest statut. Sigur, de obicei, trebuie să dai dovadă de interes şi atenţie pentru a le surprinde, nu prea ţi se pun pe tavă :) M-am gândit că ar fi, poate, haios şi, de ce nu, interesant pentru unii, să “dezvălui” câteva astfel de lucruri neinteresante despre mine! :)
a mai trecut o lună de blog
Da, încă una, septembrie carevasăzică. În care s-a stricat pluginul de la google analyticator si nu mai vrea să afişeze numărul vizitatorilor, lună în care am pierdut mult timp tot încercând să găsesc un player decent de radio sau fişiere mp3, pentru a-l pune… evident, tot pe blog. O lună mai săracă în evenimente politice (nu, circul cu Oltchim nu e eveniment politic, deşi va avea repercusiuni asupra procentelor din decembrie :), ţara pare să-şi tragă răsuflarea după aventura cu referendumul, viaţa mea, cum o ştiţi, fără evenimente majore, care să merite pomenirea în scris.
