Ca de obicei, în această perioadă de an (re)descoperim siderați cam unde au ajuns cu învățătura cei mai ”mintoși” elevi ai patriei. Așa cum am spus întotdeauna, pe mine nu mă sperie cel mai tare lipsa lor de cunoștințe care atestă inutilitatea trecerii prin școală, ci semnele unei incapacități acute de a se conecta intelectual și logic la lumea din jurul lor. Și, tot ca de obicei, noi rămânem cu amuzatul și, pentru unii, cu crucile făcute, iar viitorul se căpătuiește cu autorii perlelor! Pentru azi, prima recoltă pe anul acesta, de la Evaluarea Națională!
– A fost o sărbătoare aşa şi aşa, când o vecină a fost violată de un violator dar ei îi plăcea. Aşa că chiar a fost importantă pentru mine pt că am stat mult timp cu imaginea asta în cap.
– O trăsătură a basmului popular e că umple capul țăranului cu prostii când e obosit după muncă. Mulți au luat, în viața reală, o megațeapă, când au încercat să stea de vorbă cu animalele.
– Cratima dă sens versurilor şi întăreşte caracterul oral al acestei poezii de Petre Ispirescu
– ”S-a supărat împăratul, nevoie mare” înseamnă că personajul avea probleme cu stomacul și trebuia să mănânce multe fructe. În plus era foarte pofticios și n-avea de unde să cumpere mere.
– Cratima întăreşte foarte mult aceste rânduri ale marelui poet.
– Timpul este mirific şi pregăteşte pe împărat să se îndrăgostească.
– Împăratul vroia o fată pentru el, era bătrân dar ca să învieze vroia ceva proaspăt.
– Ziua iei e când vrea fiecare s-o poarte că nu poți obliga pe nimeni.
– ”Îi mai veni inima la loc” sugerează că chiar se simţea bine alături de o fetişcană.
– Împăratul era nemulţumit deoarece îi crescuse un pom ce făcea mere de aur, în ciuda acestora împăratul este nemulţumit că el făcea doar flori.
– El era trist deoarece nu făcea decât flori şi mere bengoase.
– Basmul este specia genului liric în care ăsta poetul îşi exprimă sentimente în mod direct faţă de un pom.
– Rolul cratimei e să nu se prindă cititorii că la autor îi e lene să scrie toate literele. Și în plus dacă e răcit poate să respire mai ușor.
– Timpul acțiunii este când a vrut autorul să fie, noi n-avem de unde să știm ce a vrut el să zică. Putem doar să presupunem.
– Ideile nu sunt atât de multe, dar ştiu că vroia să îşi cucerească un tron. Nu am basmul predat, o să încerc să transform această idilă în baladă că şi aşa seamănă.
– În grădina împăratului erau niște copii, dar și o turmă de lupi și unul dădea cu jula la mere în fiecare noapte.
– Regele habar n-avea că merele de aur te strică la stomac și insista aiurea pe lângă pom.
– Împăratul crapă de oftică, pentru că hoții făceau mișto de el, îi cheleau pomu de mere și poliția încă nu se inventase
– Cratima asta se dă mereu la examene și io nu am învățat despre ea că am sperat că anu ăsta nu se va mai da.
– Autorul scrie că iia românească merge bine la băutură, cum ar fi cocktail-ul.
– Cocktail înseamnă, în limba engleză, coadă de cocoș. Și ia tradițională e la fel de stufoasă și cam papagal la culori
– Una dintre ideile principale ale texului dat, cum ziceți dumneavoastră, este că vor să ne facă pe noi să credem că lupul fură de la prinț, de parcă un animal ar putea să fure. Să fim serioși
– Inima nu pleacă nicioadă nicăieri, așa că nu avea cum să-i vină la loc… asta înseamnă că autorul a scris niște prostii, întrebați orice doctor.
– În loc să dea de mâncare la animale, să culeagă ouă sau să facă curat în curte, femeile scorneau întâmplări false pe care le bârfeau între ele… așa a apărut basmul.
