Dar, ca de obicei, fără nimic din concizia, eleganţa, echidistanţa, echilibrul pe care le aştepţi de la un şef de stat, fie el împărat sau simplu preşedinte. Doar aroganţa a fost a unui despot luminat, ţar omnipotent al guberniilor, deţinător exclusiv al adevărului şi mânuitor, prin graţia divină, al tuturor mecanismelor care pot aduce bucurie sau tristeţe în vieţile supuşilor. Eu n-am văzut, însă, decât un om care îşi flutură agitat mâinile în toate direcţiile, din ce în ce mai vehement, deranjat de muştele obraznice care se-ncăpăţânează, în nimicnicia lor, să nu-i dea pace măreţului bărbat de stat să-şi ducă misiunea până la capăt.
Eu nu l-am auzit pe premier vorbind despre eşecul summitului de la Bruxelles legat de bugetul UE. Presa a făcut-o, şi ei a părut că vrea să-i dea replica preşedintele, în ieşirea de ieri. Dar n-a fost decât pretextul. El avea nevoie de o nouă apariţie publică, şi ce motiv mai bun ar fi putut găsi decât prezentarea măreţelor succese personale din capitala Europei, cam singurul loc unde acţiunile sale corespund funcţiei pe care o deţine.
O nouă ocazie pentru şeful statului să ne reamintească supremaţia sa în ale intelighenţiei, cunoaşterii, corectitudinii, responsabilităţii şi interesului pentru binele naţiei, într-o mare de politicieni naşpa. Voluntar sau nu, a cam scos poporul din această ecuaţie, pentru că e dificil să te pretinzi liderul lui şi, în acelaşi timp, să recunoşti că acesta nu te mai vrea, criticându-i preferinţele electorale. Aşa că a ajuns să vorbească numai despre instituţii, pe care, desigur, el e chemat să le apere, după ce tot el le-a consolidat. În viziunea sa asupra unei societăţi moderne şi democratice, guvernul şi parlamentul nu sunt instituţii. Sau, oricum, mult mai puţin importante decât DNA, CSM şi ANI. Pentru că se ştie, în orice stat normal la cap, puterea trebuie exercitată de anchetatori, procurori şi judecători, nu de legiuitori şi cei chemaţi să aplice actele normative. Sau, mai pe înţelesul unora, nu sunt buni cei aleşi direct de popor (parlamentarii) şi cei desemnaţi de aceştia (miniştrii). Nu, sunt buni doar cei stabiliţi de preşedinte, în baza unor criterii numai de el ştiute! De fapt, de Împărat, pentru că numai un astfel de rol divin îţi asigură asemenea prerogative de necontestat de către plebe.
Şi, ca orice împărat, a bătut imperativ cu cizma în podea şi a cerut celor care vor solicita umili firmanul de numire la Palatul Victoria, să facă bine să-i arate Lui că le au cu făcutul bugetului, să îşi dea El cu părerea dacă-i bine conceput şi dacă nu cumva vor să tragă naţiunea pe sfoară. Să arunce El un ochi de specialist economic peste capitole şi surse de finanţare, şi abia apoi va binevoi să numească premierul. Pentru că, după cum singur a spus, poate pe români i-or păcăli ăştia de la USL, dar pe el, care e marţian, mai greu! Din păcate, ca extraterestru, habar n-are că parlamentul, cel atât de insignifiant în viziunea prezidenţială despre o ţară serioasă, e cel chemat să analizeze şi să aprobe bugetul conceput de guvern, alt apendice nefolositor atât timp cât nu e condus de un reprezentant personal şi de încredere al Luminăţiei Sale.
În rest, miştocăreala de tavernă, rânjetele asortate, invectivele şi ameninţările din ce în ce mai puţin voalate. Nimic nou, am putea spune, dacă am face abstracţie de semnele din ce în ce mai accentuate ale disperării de a pierde definitiv partida. Un personaj care abuzează de cutumele media legate de un şef de stat pentru a ieşi la televizor din două-n două zile doar ca să le spună românilor că sunt nişte proşti pe care, totuşi, în mărinimia lui altruistă, o să-i apere de bau-bau, chiar şi împotriva voinţei lor, indiferent cât de clar va fi exprimată pe 9 noiembrie. Un preşedinte cu apucături de suveran absolut, fără să-i posede, însă, calităţile. Iar dacă râcîi puţin spoiala, orice copil mai răsărit la minte ar putea exclama nu “Împăratul e gol!”. Ci împăratul e, de fapt, bulibaşă!
PS. Şi asta îmi confirmă ipoteza de aici. Cu cât Ponta se va arăta mai împăciuitor şi mai dispus să coabiteze, cu atât Băsescu va deveni mai agresiv la adresa acestuia. Pentru că fiul scandalului perpetuu nu poate supravieţui în linişte.
***
Dacă ţi-a plăcut această postare, te poţi abona la newsletter (în meniul din dreapta) pentru a fi printre primii care vei afla, printr-un mail, ce articole noi au mai apărut pe blog.
***
Mai poţi citi pe aceeaşi temă: nevorbitul de la Cotroceni
buna caracterizare a personajului in cauza,cred ca intuiesc motivele pentru care,Radule,ai plecat din TVR.MINTEA ASCUTITA SI SPIRITUL CAUSTIC NU FAC DOI BANI FARA LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI FARA CURAJUL DE A SCRIE SI PUBLICA O PARTE DIN CEEA CE GINDESTI.Iti doresc succese (cred ca asa e corect,ca decind cu buzata presedintelui m-am prostit de tot.)
Limbaj de mitocan , ajuns in capu trebii cu semnaturile a aproape 5 mil de simpatizanti si cu ajutorul unor ciolanari responsabili cu frauda . De fapt este un limbaj foarte potrivit , adresa e gresita . N-avem decai sa schimbam semnul si galeria se deschide cu Cotroceniul .
Indiferent de motivele acestor iesiri care-l descalifica ( intrebarea ar fi daca era ceva de descalificat ) e necesara prezenta masiva la vot pe 9 dec , absenteismul , motivat sau nu , serveste cotrocenistului si haitei lui . Singurii care ar putea fi invitati sa nu se prezinte , ar fi boicotarii din 29 iulie , oricum ei n-au aflat inca nici acum ca doar votul decide cati sunt de partea ta si cati nu . Boicotul n-are a face cu democratia , in cazul de fata a echivalat cu frauda vopsita . Dar ce conteaza frauda pentru cel obisnuit sa intre mereu pe usa din dos ? Ca doar nu e prima .Mistificarea realitatii , impertinenta , tupeul , nerusinarea fara limite ipocrizia si hotia , dispretul fata de cetatean , i-a adus acolo unde sunt , iar cine seamana vant , culege furtuna .
Lupta insa trebuie dusa pana la capat , altfel votul din iulie chiar devine zadarnic si daca o alta incalcare a vointei populare ar deveni efectiva , cred ca avem dreptul clar de a ne revendica drepturile in strada .
Pastila zilnica servita de R.H. contra greata la auzul discurs. basescianist are darul de a tine treaza uluirea de care suntem cuprinsi de cate ori imparatul voieste a ni se infatisa; pe zi ce trece, insa, imparatul e tot mai gol.P.P.
Scrie undeva , ca trebuie transmis in direct la tv ori de cate ori stranuta basescu ? ar ajunge difuzarea de fragmente si alea ar fi mult , stau cu telecomanda aproape si prefer chiar emisiunile de teleshoping in locul lui si a comentariilor pe marginea iesirilor lui , poate o indiferenta fata de el , nu face decat sa jigneasca ,nu persoane ci intregul sau mai bine zis cea mai mare parte a poporului roman . Indiferenta cred ca l-ar “ucide”