Acum, sincer, câţi dintre noi, aflaţi în suferinţă, am fi refuzat un transplant făcut peste rând, şi am fi cedat locul unui necunoscut? Nu cred că foarte mulţi. Eu, unul, nu pot spune cum m-aş comporta în chestiuni de viaţă şi de moarte. Dar ştiu sigur că, după aceea, dacă cineva mi-ar reproşa că am ţinut mai mult la mine decât la principiile care ar fi trebuit să mă oprească să accept tratamentul preferenţial, nu m-aş da victimă a răutăţii oamenilor şi nu m-aş declara patetic nefericit că m-am născut pe meleaguri mioritice.
Category Archives: specimene şi mentalităţi
javre!
Un copil de 4 ani a fost omorât de maidanezi! În capitala României, ziua în amiaza mare! Ce fac oamenii în astfel de momente? Îşi asumă responsabilităţi, caută soluţii, deplâng moartea unui băieţel? Nu! Nicidecum! Aruncă vina unul pe altul, până când aceasta se aşterne mai grea ca pământul, peste rănile victimei. Primăria se spală pe mâini şi spune că locul dramei era privat. Câinii nu, dar ce contează? După eveniment, s-au găsit urgent zeci de angajaţi, maşini, dotări tehnice. Toate pentru a arăta la televizor cât de prompte pot fi autorităţile.
săriţi! Femeia cu ciorăpei le-a violat românilor candoarea!
Nu mai pot cu deconspirarea individei aceleia care s-a dovedit a nu fi ceea ce părea într-un clip publicitar pentru exploatarea de la Roşia Montană! Pur şi simplu m-am săturat de avalanşa de oripilări care i-a cuprins pe cetăţeni după de ce au văzut-o pe cucoana în cauză vorbind ca un mardeiaş mai slab de înger de prin Rahova. S-a umplut facebookul de reacţii indignate şi de perplexităţi, de parcă oamenii ar fi descoperit brusc o fotografie cu Maica Tereza şutind un portofel într-un tramvai aglomerat!
bătaia n-ar trebui să fie eveniment monden
O cântăreaţă e bătută de impresarul ei iubit. Evident, e timpul pentru icter teve şi pentru puzderia de paparaţi să-şi ia aparatele foto şi să dea iama în tufişurile din cartier, să mituiască vecinii ca să spună ce habar n-au, e vremea unei noi telenovele. Pe care va trebui s-o stoarcă până la ultima picătură sau până apare un nou divorţ între faimoşi sau o nouă moarte mondenă.
NU e OK, Ana!
Ana Maria Brânză, vicecampioană olimpică la spadă în 2008, a fost filmată de lucrătorii de la un tabloid, ieşind beată dintr-o crâşmă, abia putându-se ţine pe picioare. În mod normal, mi-aş fi înghiţit dezamăgirea în tăcere şi aş fi evitat să-i mai urmăresc vreun duel. În fond, fiecare e liber să-şi bată joc de el şi de numele lui cum crede de cuviinţă. M-a revoltat însă cum a înţeles Tolontan să-i sară în ajutor (?), spunându-le ei şi unui număr mare de oameni care-i citesc blogul că e OK să te îmbeţi! Mai mult, că asta face din tine un om! Că, iată, are un nou motiv s-o admire pe scrimeră! Ana, ştiu că îţi sunt mult mai dragi oamenii care-ţi cântă în strună (cui nu-i sunt?), dar dă-mi voie să-ţi spun şi umila mea părere: NU e OK!
RCS-RDS – incompetenţă, indolenţă, indiferenţă
UPDATE. Azi, 21 martie, după DOUĂ luni de la evenimentele descrise în acest articol, după 10 telefoane şi o sesizare pe net, în sfârşit, am fost sunat şi mi s-a comunicat rezolvarea situaţiei. Desigur, nimeni nu şi-a cerut scuze pentru disconfortul psihic şi nici pentru timpul pe care l-am pierdut.
Ca de obicei, orice contact cu angajaţii rcs-rds mă aduce în pragul apoplexiei. Sun un om paşnic de felul meu, dar interacţiunea cu reprezentanţii acestei firme scoate ce e mai rău în mine, mă face să mă gândesc la personajul lui Michael Douglas, din Falling Down. De fiecare dată mi se pare că intru într-un univers paralel, tapetat cu incompetenţă, indolenţă şi indiferenţă. De fiecare dată mă lasă perplex modul în care îşi tratează clienţii, de fiecare dată mă stupefiază că o astfel de companie nu numai că supravieţuieşte, dar mai şi prosperă. Probabil că numai în România e posibil acest lucru.
