Ai, ai, ai, ce poveste de iubire şi ură, religie şi artă, revoluţie şi evoluţie! Desigur, Goya este doar un pretext pentru regizorul Forman de a ilustra pe peliculă o perioadă zbuciumată din trecutul vechiului continent. Chiar şi aşa, personajele sunt puternice şi interesante, bine structurate. Interacţiunile dintre ele sunt credibile şi necesare pentru prim-planul scenariului. Oameni şi evenimente se transformă în fantomele unui artist, care nu le poate supravieţui decât transpunându-le pe pânză. E un martor al unui tăvălug istoric, devastator nu doar la nivelul structurilor, dar şi al destinelor individuale.
Category Archives: filme
seară de film
Bazat pe o carte, filmul de azi e despre iubire. Una ambientată în lumea circului, spectaculoasă şi misterioasă, cu personaje interesante şi ciudate. De aceea, prima impresie, cea dată de imagine, decoruri şi costume, este una foarte bună. Apoi descoperi un Robert Pattinson care nu e catastrofal în interpretarea rolului său. Dar scena e furată, ca de obicei, de Christoph Waltz. care personifică un om pentru care sentimentele sunt subordonate obsesiei sale pentru faimă şi glorie. Iar violenţa lui nu ocoleşte pe nimeni.
seară de film
Nu e chiar uşor să faci un film în care toată acţiunea se petrece în şi în imediata apropiere a unei cabine telefonice. Mai ales dacă vrei să fie un thriller tensionat şi credibil. Ei bine, scenaristul, regizorul şi actorul principal au reuşit. O peliculă care te ţine în priză 80 de minute şi nu-ţi dă indicii despre ce urmează să se-ntâmple. O poveste despre responsabilităţi, despre trădări, despre corectitudine. Despre sinceritatea cu tine însuţi. Protagonist este un Colin Farrell, într-o zi de excepţie. Pentru o seară de petrecut cu prietenii.
seară de film
Cine susţine că Angelina Jolie nu ştie să joace, trebuie să vadă acest film. E dovada că femeia n-a luat din greşeală un Oscar şi că n-o definesc doar buzele şi scandalurile. Lăsând micile răutăcisme la o parte, pelicula, regizată de un veteran al cinematografiei, prezintă o poveste interesantă, dar tragică. Un copil dispare. Şi reapare, dar mama lui susţine că nu-i al ei. E nebună sau are dreptate? Un scenariu solid, imagine bună, interpretări credibile. Un pic prea lung, dar asta intră in stilul regizorului pomenit. Pe scurt, un film despre cum o mamă nu renunţă niciodată la copilul ei, în pofida tuturor obstacolelor.
seară de film
Pentru mine este, de departe, cel mai bun film făcut în România după Revoluţie. Şi unul dintre cele mai bune din toate timpurile. Peliculele postdecembriste au fost o sursă inepuizabilă de dezamăgiri. Cu puţine excepţii, Medalia de Onoare, 4,3,2, Filantropica sau Moartea Dlui Lăzărescu, cele mai multe creaţii sunt, cel mult, la nivelul unei cinematografii studenţeşti. Prea puţine au toate ingredientele necesare: scenariu bun, imagine îngrijită, atmosferă, actori bine aleşi, personaje bine închegate, dialoguri naturale, regie serioasă, articulată şi care ştie unde vrea să ajungă. A fost o surpriză extrem de plăcută. Deşi, după filmul anterior al lui Mungiu (4,3,2), n-ar fi trebuit să fiu surprins. Ideea e că aici s-a autodepăşit şi a pus pe ecran o poveste profundă, dureroasă, sensibilă. A reuşit fără accente false, fără exagerări, fără alunecarea în mizerabilism (atât de dragă cineaştilor noştri) şi fără lălăieli cu cadre interminabile, în care nu se-ntâmplă nimic. În sfârşit un film românesc la care pot rezona şi oameni din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, indiferent de religie sau evoluţie istorică. Deci, putem! Trebuie doar să renunţăm la dorinţa de a şoca, de a ne victimiza, de a fi “altfel”, de a reflecta doar partea imundă a realităţii, exagerându-i trăsăturile.
seară de film
Pregătiţi-vă pentru un film care vă va solicita creierul la maxim! Şi asta, pentru că nimic nu e ceea ce pare! Nu vă lăsaţi păcăliţi de poveste. Fiţi atenţi la tot ce se-ntâmplă, altfel vă uitaţi degeaba! :) Vă veţi trezi la sfârşit frustraţi şi nedumeriţi. Un scenariu plin de mistere, care ştie să te dea peste cap când te aştepţi mai puţin. DiCaprio face iar un rol foarte bun, în pielea unui comisar care trebuie să investigheze dispariţia unui pacient dintr-un spital de psihiatrie. E secondat de alţi doi actori excelenţi, Ben Kingsley şi Mark Ruffalo. Nu e un film pentru oricine, dar… e tocmai bun pentru minţi ascuţite şi iscoditoare!