Ai, ai, ai, ce poveste de iubire şi ură, religie şi artă, revoluţie şi evoluţie! Desigur, Goya este doar un pretext pentru regizorul Forman de a ilustra pe peliculă o perioadă zbuciumată din trecutul vechiului continent. Chiar şi aşa, personajele sunt puternice şi interesante, bine structurate. Interacţiunile dintre ele sunt credibile şi necesare pentru prim-planul scenariului. Oameni şi evenimente se transformă în fantomele unui artist, care nu le poate supravieţui decât transpunându-le pe pânză. E un martor al unui tăvălug istoric, devastator nu doar la nivelul structurilor, dar şi al destinelor individuale.
Goya’s Ghosts (2006)
8 ★ de la mine!
***
Te invit să vezi toate recomandările mele făcute aici.
