Category Archives: anacronic

Eu răspund doar pentru mine!

Până acum 2 ani am muncit numai la privat. Unde trebuia să răspund  în fața celor din interior și, mai ales, eram evaluat de cei din afară pe baza lucrurilor pe care eu le făceam, pentru care eu eram responsabil. Sigur, se întâmpla ca vreunul sa mă eticheteze în funcție de numele patronului sau ca urmare a acțiunilor vreunui coleg. Dar, în general, am fost apreciat, plăcut sau antipatizat pentru ce am făcut. Ceea ce mi se pare absolut firesc și în rezonanță cu personalitatea mea puternică.

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, CNA

M-am săturat de propaganda stupidă!

acesta-e-diamantCu mult înainte de a lucra în media mi-am descoperit o oarecare abilitate de a identifica rapid bullshit-ul. Adicătelea, simt când cineva încearcă să mă prostească în față (unul dintre lucrurile care mă enervează cel mai tare în lumea asta). Intrând în universul televiziunii, am aflat că formele ceva mai stilate ale tentativelor sus-pomenite sunt propaganda și manipularea. Și am început să le acord multă atenție. În America am avut chiar ocazia să urmez un curs în care erau demontate o mulțime de tehnici, unele mai sofisticate decât altele. Pentru că ei consideră că un jurnalist bun trebuie să înțeleagă mecanismele și efectele comunicării.

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, viaţa cetăţii

A treia mare dezamăgire la CNA

În sfârșit, după 4 luni, ”cazul Morar-Buzdugan vs. congolezi” a ajuns la deznodământ și în cadrul CNA. Postul a primit o amendă de 20.000 de lei. Găsiți aici afirmațiile care i-au adus pe cei doi în fața noastră și câteva considerații personale despre ele, de la începutul dezbaterii. Povestea și finalul ei (mai ales), sunt de natură să-mi provoace o altă mare dezamăgire de când sunt membru al acestui organism care, potrivit legii, trebuie să vegheze ca spațiul audiovizual să nu dăuneze societății în care există. Iată de ce:

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, CNA

Fotografii și poezii deosebite pentru voi

Am ajuns și la ediția a 15-a a celui mai mare concurs de arte pentru liceenii din România, LicArt. Nu-mi vine să cred, vă spun sincer! La cât de dezinteresate sunt societatea românească și instituțiile sale de acest trinom tineri-educație-artă, e un miracol că un astfel de concurs, organizat doar de voluntari (4!) a supraviețuit atâția ani, dând ocazia pentru peste 25.000 de adolescenți să-și arate talentul și dorința de a împărtăși cu ceilalți. Anul acesta au fost peste 1600 cei care, cu poeziile și fotografiile lor, s-au luptat pentru un loc în Tabăra de Creație (desfășuirată la bucurești ăntre 26 și 31 august) și pentru unul din cele 6 premii ale festivalului. Vă invit să-i cunoașteți pe cei mai buni dintre cei mai buni!  Admirați-le creaţiile şi împărtăşiţi-le, vă rog, cu prietenii voştri. E timpul să vorbim mai mult despre tinerii deosebiţi de lângă noi! Şi să facem mai mult pentru ei! Vă spun sincer că, după fiecare Tabără, îmi revine speranța că țara asta mai are o mică șansă la normalitate!

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, cuvinte, fotografii, viaţa cetăţii

Detest impostura

De fiecare dată când expun public ceea ce consider eu a fi găunoșenia formelor fără fond care au invadat societatea noastră, mai ales în locuri unde pot face mai mult rău decât bine, cel mai des mi se aduc nu contra-argumente (astea sunt greu de găsit odată scuturată realitatea de orice propagandă), ci reproșuri că nu spun nimic și despre ”ăilalți”. Ce, ăilalți sunt mai buni?

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, viaţa cetăţii

despre maimuțe, congolezi, fața mea și domnii Buzdugan și Morar

stupid-manM-am obișnuit greu cu câteva lucruri de când sunt în CNA. De exemplu, cu lipsa de viziune sau interes a unor manageri, moderatori sau realizatori față de efectul pe termen lung asupra societății al prostiilor pe care le dăruiesc cu generozitate unui public din ce în ce mai needucat și mai superficial. Cu cinismul goanei după audiență, cu monetizarea cadavrelor sau a violurilor, a sărăciei de spirit a unor personaje, a imundității altora. Cu ușurința cu care-și găsesc scuze când au greșit și lipsa de sinceritate cu care promit că vor încerca să n-o mai zbârcească. Și cu justificarea coborârii nivelului jurnalistic prin nevoia de supraviețuire comercială. Și cu calculele meschine prin care scad posibila amendă de la CNA din mai sigurele câștiguri din publicitatea dintr-un program cu probleme. Și le iese pe plus. Cu lipsa oricărei jene în a da vina pe telespectatori pentru tabloidizarea emisiunilor. Cu naturalețea cu care își arogă merite în ”lupta” pentru normalitate și cu care își declină orice responsabilitate pentru halul în care arată România azi. Cu lipsa de scrupule cu care se ascund în spatele ”interesului public” atunci când distrug reputația cuiva pe baza ”surselor”, când ridică bârfa și zvonurile la rang de ”dezbatere”, sau când intră cu bocancii în viața unui om, doar pentru a satisface curiozitatea trivială a telespectatorilor.

Citește restul articolului

Categorii: anacronic, CNA, viaţa cetăţii