A treia mare dezamăgire la CNA

În sfârșit, după 4 luni, ”cazul Morar-Buzdugan vs. congolezi” a ajuns la deznodământ și în cadrul CNA. Postul a primit o amendă de 20.000 de lei. Găsiți aici afirmațiile care i-au adus pe cei doi în fața noastră și câteva considerații personale despre ele, de la începutul dezbaterii. Povestea și finalul ei (mai ales), sunt de natură să-mi provoace o altă mare dezamăgire de când sunt membru al acestui organism care, potrivit legii, trebuie să vegheze ca spațiul audiovizual să nu dăuneze societății în care există. Iată de ce:

În ultima vreme, din cauza unor fenomene istorico-politico-sociale pe care le știți, Europa (deci și România) se confruntă cu exacerbarea unor reacții extremiste, xenofobe și rasiste. Identificate în țările civilizate drept ”hate speech”. Chiar dacă sună dur, acesta poate lua forme mai puțin agresive decât instigarea la violență împotriva celor ”diferiți”. Printre ele, una mai nerafinată, bășcălia. Nu știu de ce am senzația că e un alt cuvânt românesc greu de tradus exact în altă limbă. Poate și pentru că este atât de specific neamului nostru. Noi nu prea avem umor, ironiei îi preferăm înjurătura, sarcasmul ni se pare o risipă de timp. Dar la făcut mișto, la luat peste picior, la bătut joc suntem foarte tari.

Și, tocmai pentru că nu le prea avem cu subtilitățile, avem senzația că bășcălia e benignă. Și, poate, în multe cazuri, e. Dar sunt situații în care idei induse astfel în mințile receptorilor pot provoca schimbări în viziunea lor asupra lumii, în raportarea la ceilalți și, implicit, în atitudinea față de ei. Nu cred să existe căi mult mai ușoare de a camufla rasismul sau xenofobia. Ceilalți au senzația că glumești, renunțând la filtrele valorice. Și astfel se insinuează în subconștientul ascultătorului asocieri maligne, între oameni de culoare și maimuțe, de exemplu. Dacă receptorul e la vârsta formării (așa cum sunt mulți dintre ascultătorii emisiunii respective), riscul de a asimila astfel de conexiuni este maxim.

Acesta este motivul principal pentru care tratez cu intransigență astfel de manifestări. De câte ori le-am întâlnit în programele radio-tv, am propus sancțiuni care să dea de gândit postului și realizatorului.  Și să dea un semnal în societate că astfel de derapaje nu sunt normale și, prin urmare, nu sunt permise.

Din fericire, nu m-am confruntat decât de două ori, de când sunt la CNA, cu astfel de situații: Matinalul ZU și Lumea lui Banciu. Pentru amândouă am folosit aceeași unitate de măsură și am propus 50.000 de lei amendă. Există, desigur, diferențe, dar ele sunt în defavoarea primului: el este în prime-time-ul stației și are o audiență mai mare, la nivel național, decât one man show-ul televizat. În plus, este în intervalul orar în care minorii pot fi expuși cu ușurință comunicărilor mass-media, spre deosebire de cealaltă emisiune, care e târziu în noapte. Circumstanța atenuantă e că cei doi animatori erau la prima abatere de acest gen, în timp ce realizatorul postului B1 avea oareșce recidive.

Ei bine, dacă în primul caz amenda a fost agreată rapid de majoritatea membrilor Consiliului, în al doilea a fost nevoie de 12 (!) tururi de vot ca să treacă, totuși, o sancțiune mult mai mică. Eu am rămas consecvent până la capăt, pentru că așa mi se pare normal. Nu e vorba (doar) de cuantumul amenzii, deși CNA a sancționat mult mai dur o prostie spusă de un manelist la vreo emisiune tabloid de după-amiază. Ci de principiile în baza cărora mi-am trăit viața, indiferent de locul de muncă.

Așa cum am spus-o și la finalul ședinței: ”cred că votul de azi creează un precedent periculos din două motive – se sancţionează foarte blând un derapaj extrem de grav, ceea ce nu poate fi decât o invitaţie pentru alţi radiodifuzori să ignore prevederile legale. În al doilea rând, mi se pare incorect faţă de alţi radiodifuzori care au fost trataţi pentru astfel de derapaje cu intransigenţă şi au primit o sancţiune mult mai mare”.

PS. Unii colegi de-ai mei și-au motivat votul prin caracterul ”umoristic” al programului cu pricina. Nu cred că poate fi denumită ”umor” orice emisie umană care face pe cineva cu 3 miliarde sau 3 neuroni să râdă. În logica asta, și o bășină zgomotoasă poate fi considerată ”umor”.  Dar, așa cum am văzut și în foarte multe știri de pe net sau de la televizor, derapajele celor doi sunt considerate ”glume despre congolezi”. Ceea ce, sincer, mi se pare, în sine, un semnal alarmant pentru felul în care românii percep rasismul.

Categorii: anacronic, CNA
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwittergoogle_plus

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:



    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular: