Dragă Simona Halep, pentru că e la modă să îţi scrie oamenii ca să te felicite sau să-ţi spună ce bucuroşi sunt ei că vă trageţi toţi din daci şi romani, o fac şi eu, pentru că, nu-i aşa, ce fel de român aş fi dacă nu m-aş mândri cu tine? Ei bine, dragă Simona, îmi pare rău, dar la mine nu s-a-ntâmplat! Nu m-ai făcut să mă simt (mai) mândru că sunt român. Pentru că nu am niciun merit în performanţele tale. Nu faptul că împărtăşim, întâmplător, acelaşi spaţiu geografic şi că ne-am putea înţelege fără translator ţi-au adus ţie rezultatele din ultima vreme. Nu sunt nici mai bun, nici mai deştept, nici mai bogat, nici mai valoros în ceea ce fac doar pentru că tu ai muncit, ai luptat şi ai învins.
Aş fi fost mândru dacă aş fi fost tatăl tău, pentru că, probabil, şi de la mine ai fi învăţat ce înseamnă efortul intens pentru a atinge un obiectiv, perseverenţa şi ambiţia bine canalizată, necesitatea sacrificiilor atunci când vrei să te autodepăşeşti, disciplina şi rigoarea. Aş fi fost mândru dacă aş fi fost un prieten de-al tău, pentru că, probabil, te-aş fi încurajat să-ţi urmezi visul şi ţi-aş fi fost alături atunci când ai fi fost dezamăgită de poticnelile de parcurs. Te-aş fi sărbătorit la victorii şi aş fi găsit cuvinte sau tăceri potrivite la înfrângeri. Mândru aş fi fost şi dacă te-aş fi antrenat. Chiar dacă n-aş fi avut niciun merit pentru aptitudinile tale, m-aş fi împăunat cu faptul că am fost printre cei care, probabil, le-au finisat şi le-au dirijat în direcţia bună.
Aş fi fost mândru dacă aş fi fost orice om din jurul tău care ţi-a influenţat cât de puţin viaţa în bine şi aş fi contribuit fie şi cu un cuvânt, o privire sau un gest, nu la talentul tău, ci la mediul propice de care acesta are nevoie pentru a ieşi la suprafaţă.
Dar aşa? De ce să fiu mândru? Că m-ai făcut să mă uit şi la alte meciuri de tenis decât ale lui Nole? :) Că am strigat bucuros sau înciudat, aşa cum n-am prea făcut-o la niciun alt sport? Că îţi dădeam sfaturi, fără să mă pricep deloc, dar doar din dorinţa de fi cât mai prezent acolo, lângă tine, fără teama că mă ceartă arbitrul că fac zgomot în arenă? Nimic din toate astea n-au legătură cu faptul că suntem amândoi români.
Aşadar, fără să fiu mândru pentru meritele tale, pot să-ţi mulţumesc pentru că mi-ai dat un motiv de bucurie şi pentru că, măcar pentru câteva ore, s-a putut respira în spaţiul public. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, unul, am luat o gură mare de aer ca să mă ajute în zilele următoare să suport miesmele imundonovelelor politice, mondene sau mediatice.
Din pacate, nu esti primul care spune asta. Dar toti ati fost mandri ca sunteti romani cand Hagi era in putere sau cand Mutu facea furori in Italia. Hai sa lasam deoparte sentimentele astea de nemandrie, pentru ca nu isi au rostul. Tot ce trebuie sa facem e sa ne mandrim ca e romanca. Nu sa ne creasca propriul ego pt ca ea si-a rupt genunchii de mica pe terenurile de tenis.
In primul rand, am fost PRIMUL care am spus asta :) Daca te obosesti sa vezi data articolului.
IN al doilea rand, nu m-am mandrit cu Hagi si cu atat mai putin cu drogatul.
N-ai decat sa fii mandra pentru lucruri pentru care n-ai niciun merit. Eu prefer sa fiu mandru pentru lucrurile pe care le-am facut pentru romani.
Nu mi se pare cinstiti sa scrii un articol de acest fel. Daca nu ii multumesti atunci nu o fa! Simplu, in tacere. Sa faci un articol marca “Cristoiu” doar ca sa fii impotriva si sa faci rating pe transpiratia ei este gresit. Te-am citit cu placere pana astazi.
Daca intelegeai ce-am scris, vedeai usor ca nu sunt “impotriva”… poate doar a celor care se simt mandri cu lucruri pentru care n-au niciun merit! Iar rating pe transpiratia ei fac oportunistii care-si pun tricouri cu fata ei (si cu steagul gresit, printre altele!).
Abordarea mi se pare ok din punct de vedere al existentei oportunistilor ce ne vind zilnic “ceata” si incearca sa-si traga seva si din succesul si biografia celor care prin propria munca au atins notorietatea. Da…mindria lor este interesata si trezeste sentimentul de scirba…cred ca nu sint de judecat insa cei multi si simpli care pentru un moment, doua se vad in pielea acestor eroi…si se simt mindrii de sine implicit apreciind corect in acest fel modelul , demn de urmat…
Iată şi oameni , români , care au un caracter
şi un mental şi o gândire deosebit
Păcat că nu se văd si nu sunt auziţi din
toata mulţimea asta de 18-19 mil.
Ce-ai zis tu? Daca Vulpescu poate, pot si eu. Rup norma cu traficul pe blog. Ca daca tot am 0 like&share in rest ce pot sa pierd? Sunteit mai multi care ati scris aceasi idee in articolele astea mizerabile, unii mai pe fata si unii mai pe dos. Ideea pe care o bagi in subconstientul prostului, de a nu fi mandru, este mai periculoasa decat interventia lui Putin in Ukraina. Eu vad 3 posibilitati in cazul tau: ori n-ai vazut ca langa numele Simonei scria ROU (acelasi cu ROU din buletinul tau), ori esti malefic, ori esti prost si nu-ti dai seama.
Daca nu erai un cretin, vedeai ca articolul e scris cu cateva luni in urma, cu mult inaintea oricui. Unul dintre motivele pentru care nu sunt mandru ca sunt roman e si existenta unor imbecili ca tine printre compatriotii mei.