părerea mea – despre cum ne cumpără ungurii ţara, impozitarea Bisericii şi mâna întinsă la Schengen

Pentru că s-a cam stins vâlvătaia cu steagul secuiesc, ia să ne mai isterizăm noi, românii, niţel. Cică Magyar Posta vrea să cumpere Poşta Română! Infamie! Un deputat mai prăpăstios se teme că nu vom mai putea trimite scrisori în româneşte. L-aş întreba câte scrisori a scris în ultimii ani, dar ştiu ce mi-ar răspunde. Acum, în loc să ne ascundem speriaţi sub pat că ne cuceresc ungurii, pas cu pas,…

…nu mai bine ne-am uita în oglindă şi ne-am întreba de ce nu e invers? De ce nu a cumpărat Poşta noastră serviciul similar din ţara vecină? De ce, în general, nu am profitat de faptul că noi suntem mai mulţi, am avut pe vremuri industrie mult mai puternică şi o forţă economică net superioară? Şi poate, cu ocazia asta, ne dăm seama şi de ce ungurii au fost cei care au construit un imperiu cu austriecii, şi nu noi.

PS. UPDATE. Azi, ungurii au anunţat că nu mai sunt interesaţi. Aşa că putem să ne ţinem poşta, până n-o mai rămâne niciun pic de lipici de furat de pe timbre.

Impozitarea profiturilor Bisericii. Toată lumea e nemulţumită de taxa tv pe care o plătim obligatoriu, dar prea puţini se revoltă că, din banii lor, pe care îi dau statului sub formă de taxe şi impozite, acesta găseşte de cuviinţă să finanţeze cel mai mare SRL din România: Biserica. Te-ai aştepta ca, în virtutea acestui lucru, serviciile ei să fie gratuite. Dar nu. Trebuie să plăteşti pentru orice ritual la care te obligă religia, tradiţia sau gura lumii. Mai mult, pentru sacii cu bani pe care slujbaşii îi strâng de pe urma exploatării uriaşelor proprietăţi (păduri, câmpuri, firme, clădiri), nu se plăteşte niciun leu la stat. Nu, totul se duce în maşinile scumpe cu care se plimbă mai marii prelaţi, în odăjdiile cusute cu fir de aur şi în cine ştie ce alte lucruri, ţinute bine la fereală de ochii plebei credincioase. Şi măcar dacă aş vedea ţara plină de orfelinate, spitale, case de bătrâni, cantine sociale, construite şi finanţate de Biserică, şi deservite de oamenii ei. Nici asta nu se-ntâmplă. În schimb, e nevoie de sprijinul permanent al multor mireni, pentru ca preotul Nicolae Tănase de la Valea Plopului să poată continua să facă bine copiilor fără sau abandonaţi de părinţi. Pentru că, nu-i aşa, în timpul ăsta, Biserica are alte lucruri mai importante de făcut. O megacatedrală, de exemplu!

Schengen. Felul în care ţările vestice încearcă să se apere de invazia romilor e folosit în ţara noastră pentru acuze reciproce şi noi bălăcăreli politice. Puterea se sumeţeşte şi anunţă că nu mai vrem să stăm cu mâna întinsă, iar opoziţia strigă ca din gură de şarpe că Ponta şi ai lui întorc spatele Europei. Numai un naiv poate crede că refuzul Germaniei sau al Olandei de a ne permite aderarea la spaţiul fără frontiere şi control de buletine e legat de corupţie, de justiţie sau de stabilitate politică. Nu, e pur şi simplu vorba de modul în care aceste două state, ceva mai pragmatice, înţeleg să evite să ajungă ca mult mai latinele şi, implicit, mai permisivele Italia, Spania şi Franţa. Aşa că, în pofida contrelor politicianiste de la noi, nu contează nimic din ce-am declara, semna, coabita noi la Bucureşti, şi nici cât o să-l mai ţină pe Năstase în puşcărie sau cine o să-şi impună favoriţii la conducerea Parchetului general sau DNA.

***

Pentru a fi sigur/ă că afli rapid ce articole noi au apărut pe blog, evitând astfel intermediarii, abonează-te la newsletter, în meniul din dreapta!