Români, puneţi-vă treningul ăla bun, desfaceţi sticlele de vin spumant şi punga nouă de seminţe, aruncaţi petarde pe balcon, iertaţi-vă soacrele şi rugaţi-le să vă ierte, chemaţi-vă nevestele de la bucătărie şi sărbătoriţi! În sfârşit suntem şi noi pe primul loc la ceva în Europa! În sfârşit nu mai suntem coada cozilor, ca în cazul nivelului de trai, al igienei personale, alfabetismului, kilometrilor de autostradă, caselor cu toaletele înăuntru, După ce am reuşit, cu un efort milenar, să ne clasăm printre primii băutori ai vechiului continent, e timpul pentru o nouă performanţă, mai spectaculoasă!
ce-ţi mai place muzica italiană, Radule!
Atunci când ai, ca mine, peste 1400 de melodii italieneşti în playlist, alese cu multă parcimonie din zeci de mii ascultate de-a lungul anilor, e foarte greu să stabileşti clar o ierarhie a lor. Deşi, atunci când le aud, le recunosc imediat, aşa, stând în faţa calculatorului, chiar văzând lista cu cele 1400 de titluri, mi-e imposibil să le identific exact pe toate. Aşa că, e foarte probabil ca, dacă aş face un alt “top” peste o vreme, într-o altă stare de spirit, el să arate altfel în unele zone. Cu toate acestea, cele 5 cântece de mai jos nu vor lipsi niciodată din el :) Plus două bonusuri diin plutonul imediat de sub linie :)
gâştele n-au vrut orzul Monicăi
Marea perdantă a Convenţiei PDL nu e, aşa cum s-ar crede, Duduia, ci Frau Kommissar, căreia unii, mai lipsiţi de respect, îi spun şi Monica Macovei. Primeia, umblă vorba-n târg, îi va face tătucul un nou partid, dacă dezvăluirile din presă despre Blaga nu-şi vor face efectul la timp. Dar de ea, de războinica luminii, ce o să se-aleagă? Cine va mai avea nevoie de goarna ei cristalină, şi în slujba cui va mai sta ea de strajă dreptei, să n-o-ntineze stânga?
lasă-mă să te las, popor portocaliu
Pe principiul “degeaba mi-ai dat tu papucii, vin io şi-ţi zic adio”, Băsescu a performat într-una dintre cele mai penibile, mai false, mai greţoase scenete ale circului în care a transformat ţara în ultimii 8 ani şi ceva. Îmbrăcat ca un pescar venit de pe baltă, căruia i-a căzut în apă nu doar undiţa, ci şi cutia cu momeli, cârmaciul a ţinut să-i repudieze public pe cei care tocmai îşi probaseră ghetele pe turul pantalonilor săi. Să-i pună, carevasăzică, la gazeta de perete a lu’ Zuckerberg, să-i facă de ruşine, cum ar veni, pentru ca fanii lui, câţi or mai fi, să-i recunoască, să-i arate cu degetul pe stradă şi să-i scuipe cu dispreţ, pentru modul în care s-au dezis de tatăl şi de mama lor, păcat groaznic în orice cultură, religie şi, desigur, politică.
seară de film
Un thriller pentru azi! Şi încă unul foarte interesant. Cu un subiect inedit şi cu multe suprize. Eu, sincer, nu mi-am dat seama care va fi deznodământul. Ceea ce, pentru mine, e semnul unui scenariu bine scris. Imprevizibil, pe alocuri tensionat, cu tentă psihologică şi întorsături de situaţii…
seară de film
Nu e primul film despre părinţi nepregătiţi pentru responsabilitatea grea care vine odată cu copilul. Care vor să-şi trăiască viaţa, fără să fie nevoiţi să ţină cont de cel căruia i-a dat viaţa… Nu e primul şi nici nu cred că e cel mai bun. Dar e bine construit, cu performanţe actoriceşti reuşite, cu atmosferă şi tensiune. Personajele sunt interesante, ritmul este lent iar intriga lipseşte aproape cu desăvârşire… O felie de viaţă. Tristă…
