E timpul pentru o peliculă autobiografică, despre întâlnirea personajului principal, la acea vreme un tânăr pasionat de cinematografie, cu una dintre legendele filmului: Marilyn Monroe. De fapt, tot scenariul este despre vedeta americană, despre furtunile sale interioare, despre cum încerca să ţină un echilibru între cine era şi cine doreau ceilalţi să fie. Despre confruntarea de pe scenă, dar mai ales de pe platoul de filmare, cu marele Laurence Olivier. O incursiune în universul zbuciumat al celei care a fost unul dintre cele mai strălucitoare sex-simboluri ale Americii!
seară de film
V-am spus că mie-mi plac filmele SF (ca şi cărţile cu astfel de subiecte). Din păcate, deşi ies pe piaţă o mulţime de astfel de pelicule în fiecare an, prea puţine sunt reuşite. Din start, cele mai multe se bazează pe efectele CGI şi, mai nou, pe 3D. Doar câteva au şi un scenariu solid, care să justifice desfăşurarea de forţe. Sunt spectaculoase şi plăcute, dar… Mai sunt şi producţiile cu bugete mai mici, dar care au o poveste interesantă, în care science-fictionul e doar o circumstanţă. E şi cazul recomandării mele de azi. Acţiune, twisturi, meandre psihologice! N-a fost un mare succes de casă, cel mai probabil pentru că cei mai mulţi spectatori au obosit să-l înţeleagă :)
mulţi americani se cred conduşi de oamenii-şopârlă!
Admir Statele Unite din multe puncte de vedere. Şi, mai ales după ce-am stat acolo 6 luni (e adevărat, nu e foarte mult), am scăpat de multe idei preconcepute şi am ajuns să apreciez modul în care e construită societatea americană şi felul în care încearcă să-şi gestioneze defectele şi să-şi repare greşelile. Chiar dacă exportă la greu în întreaga lume multe alte tare. Oricum, pe seama nivelului mediu de educaţie al oamenilor de acolo s-a glumit mult. Uneori pe drept, alteori nu. De data asta, avem şi date ştiinţifice, aşa cum numai o cercetare sociologică poate naşte :)
seară de film
Ştiţi, nu, că, deşi nu pare, fiecare gest de-al nostru, fiecare decizie pe care o luăm, fiecare alegere făcută, influenţează mulţi alţi oameni. Unii pe care nici măcar nu-i cunoaştem. E vorba de povestea aceea veche, cu fluturele, ale cărui bătăi din aripi pot declanşa o tornadă în capătul celălalt al lumii. Despre asta vorbeşte filmul de azi. Despre cum poveştile oamenilor se întretaie, chiar dacă drumurile lor nu s-au intersectat. Suntem sau nu responsabili de toate efectele acţiunilor noastre? O peliculă despre fericire, plăcere, regret şi iubire. Nu e de talia lui Crash, dar merită văzut!
Cosânzeana şef de stat
Nu puţini au fost cei care, la anunţarea divorţului dintre Duduia şi Cocoş, l-au considerat un prim pas în drumul spre prezidenţialele de anul viitor. Indiferent de unde l-ai privi, fostul soţ n-are alura şi ştaiful unui “prim Domn” al ţării. Mai ales când îl porţi la braţ lângă o geantă Vuitton. Başca, e vârât până peste cap în tot felul de afaceri şi, vremurile fiind ciudate, cu dependenţele DNA-ului mai volatile decât spirtul medicinal, e mult mai înţelept să nu rişti vreo ghiulea de care să-ţi lege duşmanii picioruşul fix în campania electorală.
şi iar am fost la munte. La Lepşa!
Fiind eu cu treburi pe meleaguri vrâncene, după cum v-am povestit aici, m-am gândit să profit de ocazie şi, mare iubitor de munte cum mă ştiţi, am zis să văd şi alte masive decât cele de pe Valea Prahovei. Unele la care mai greu aş ajunge într-un week-end, adică în răgazul permis de greaua misie a informării populaţiei cu atâtea lucruri extrem de necesare ei :) Aşa că am privit pe hărţi şi am aflat că există o aşezare, Lepşa-i spune, pusă de mâna omului în loc frumos, nici prea sus şi nici prea jos, nici prea aglomerat, deci mai puţin manelizat, cu pensiuni multe şi împrejurimi taman bune de cutreierat.
