Unul dintre multele lucruri pe care nu le-am făcut atât cât mi-aş fi dorit a fost să călătoresc. Probabil că, dacă aş câştiga la loto, asta aş face până la sfârşitul vieţii. Sunt atâtea locuri de văzut, atâţia oameni de cunoscut, atâtea creaţii de-ale lor de integrat în mândria de a aparţine aceleiaşi specii… Câteodată mi-e ciudă pe cei care au această posibilitate şi o folosesc pentru shoping la Milano sau pentru zăcut pe plaja cine ştie cărei mări.
crinule, ai reuşit, într-un final, să te-nfrângi!
Au românii o vorbă cu vaca năroadă care, odată mulsă, dă cu copita în ciubărul plin cu lapte. Nu ştiu ce-mi veni să mă gândesc la ea în zilele astea în care crin a terminat de aruncat din căruţă toţi sacii pe care-i suise acolo cu multă trudă, strâns din dinţi şi mânuire meşteşugită de vorbe. Învingătorul surpriză al lui Tăriceanu, outsiderul revelaţie la prezidenţialele din 2009, oratorul captivant, vârful de lance al mişto intitulatei revoluţii a bunului-simţ, co-artizanul celei mai mari alianţe politice româneşti şi, până nu demult, mai-mult-ca-sigur-viitorul-locatar-al-Cotrocenilor, a devenit în doar câteva luni doar… fostul…
seară de film
Nu ştiu voi cum sunteţi, dar mie tare mult îmi plac filmele acelea care-ţi pun mintea la contribuţie şi te obligă ca, la finalul lor, să reiei mental tot ce s-a-ntâmplat, ca să înţelegi exact. Să vezi ce ţi-a scăpat şi, dacă nu cumva, i-a scăpat scenaristului ceva care ar demola construcţia de mister şi întorsături de situaţie. Aşa este şi pelicula de azi. O poveste complicată, în care se amestecă artă, hoţi, hipnoză, crime… O incursiune dinamică în subconştient. Şi o întrebare care e omniprezentă: ce e realitate şi ce nu? Ar fi bine să îl vedeţi împreună cu cineva, ca să aveţi cu cine discuta după aceea :)
Citește restul articolului
cum m-am culturalizat eu la mall
Anumite idiosincrazii care mă împiedică să dau bani ca să văd dacă nu cumva o să-mi placă nişte experimente cu pretenţii teatrale făcute în decor simbolic cu nişte texte asezonate “publicului” contemporan, m-au privat în ultimii ani de contactul direct cu aşa numitul “teatru independent”, adică cel care se desfăşoară, de obicei, în acompaniament de pahare şi în atmosfera misterioasă a vălătucilor de fum de ţigară. Aşa că scoţianul din mine, dornic de experienţe culturale neconservatoare, s-a bucurat când a aflat că un mall are iniţiativa de a plăti nişte tineri (presupun) actori şi regizori pentru a-şi prezenta creaţiile unor spectatori dornici de sampling cultural. Ce alt prilej mai bun de a petrece o sâmbătă seara, într-un spaţiu neconvenţional, urmărind o piesă de teatru care nu poate decât să-ţi deschidă apetitul, pentru ca, data viitoare, să şi plăteşti pentru o experienţă similară?
seară de film
Ar fi putut un film de dragoste. Dar nu e. E “doar” despre iubire. Şi despre familia pe care nu ştiai c-o ai. Şi despre responsabilităţi. Şi despre maturizare. Şi despre reevaluări. O poveste mai puţin obişnuită, nu atât datorită subiectului, cât mai mult din cauza dificultăţii transpunerii ei echilibrate pe peliculă. Cu atât mai merituos curajul regizoului, aflat la primul său film. Şi rezultatul e unul bun. La el contribuie şi performanţele actorilor principali, Elizabeth Bancks şi Chris Pine. Mai ales lui, rolul îi permite o ieşire meritată din univerul peliculeor de acţiune în care se simte atât de confortabil.
Citește restul articolului
seară de film
Îmi cer scuze de pe acum dacă filmul acesta o să vă indispună. Dar asta e, viaţa nu e doar aşa cum o ştim noi, există universuri în care oameni trec prin încercări pe care noi abia ni le putem imagina. E şi cazul eroinei peliculei de azi. la 12 ani e răpită de membrii unei grupări înarmate, implicate într-un război civil dintr-o ţară africană. E pusă să lupte şi să omoare oameni, după care devine mai utilă pentru liderul rebelilor ca vrăjitoare şi amantă. Aflăm toate detaliile din povestea pe care, doi ani mai târziu, o va spune copilului ei încă nenăscut. O poveste dură şi, pe alocuri, greu de ascultat, dar spusă într-o manieră care trădează modul copilăresc uneori prin care fata a perceput tot ce i s-a-ntâmplat. O felie aspră de viaţă dintr-o realitate nu aşa departe de noi.
Citește restul articolului
