Ştiţi că românii sunt generoşi şi darnici, şi se gândesc mereu la ceilalţi, nu? De exemplu, ţi-ar împrumuta cu tot dragul o ţigară. Cum intri la el în casă, sare să împartă cu tine din rezerva strategică de alcool, indiferent sub ce formă s-ar prezenta. E gata să se roage pentru tine şi pentru sănătatea ta. Şi, dacă îl prinzi într-o zi bună, poate chiar aprinde o lumânare pentru tine, la secţiunea viilor. Totul ca să fii sănătos şi durabil. Un singur lucru nu prea face românul: să doneze sânge. Asta nu, pentru că se ştie că sângele nu se regenerează, cât ai, atâta e. Şi nu vrea nimeni să rămână fără.
Category Archives: timeless
o zi aberantă în compania Statului
Eu nu prea ies prin oraş. Decât rar şi, în principal, cu treburi. Bucureştiul nu e un spaţiu care să te îmbie la cutreierat, aşa că mă rezum la strictul necesar. Azi a fost una dintre zilele acelea în care am fost nevoit să iau iar contact cu civilizaţia dâmboviţeană. Aşa că 3 ore petrecute în acest univers spaţio-temporal mi-a “făcut plinul” pentru mult timp de-acum încolo :)
în ce *biiip* de ţară trăim?
Naţiune, naţiune! Jurnaliştii sunt în extaz. Au, în sfârşit, un subiect inedit. Titlurile le curg spontan din peniţe, odată cu lacrimile de emoţie: incredibil, uluitor, nemaivăzut, nu credeai că mai există aşa ceva, o să cazi pe spate când o să auzi, nimeni nu se aştepta la aşa ceva, e mai bizar decât monstrul din Loch Ness.
ceauşescule, hai de ne izbăveşte de capitalismul cel rău
Un institut de sondare a opiniei publice, IRES, a vrut să afle câţi români l-ar mai vota azi pe Ceauşescu, dacă acesta ar candida la prezidenţiale. Nu prea găsesc logica demersului, dar nu asta contează, ci rezultatele. Cică 50% dintre mioritici ar pune ştampila pe dreptunghiul cu numele Măreţului Conducător. Asta, desigur, dacă parapsihopupu Hara n-ar fi o impostoare, ci chiar ar avea puteri să-l readucă la viaţă pe dictator.
am învins un taximetrist :)
N-o să mă contrazică prea mulţi, bănuiesc, dacă spun că taximetriştii nu sunt cea mai civilizată “specie” de cetăţeni din oraşul lui Bucur. Eu apelez atât de rar la serviciile lor, încât singurele nemulţumiri în calitate de client le-am avut vis-a-vis de faptul că unii aşteptau să-i rog eu să stingă ţigara. Ca şofer, însă, m-am lovit de multe ori de modul haotic în care conduc taximetriştrii şi de totala lipsă de respect şi interes pentru “ceilalţi participanţi la trafic” :) Ca pieton nu am avut niciodată probleme cu ei… Până azi.
vreau ca şi “iubitorii” de animale să plătească!
Am tot respectul pentru adevăraţii iubitori de animale. Cei care fac voluntariat la adăposturi, se agită să strângă mâncare şi alte lucruri necesare îmbunătăţirii vieţii câinilor de acolo, dau bani din buzunar pentru a duce la veterinar vreun căţel sau vreo pisică lovită sau rebegită de frig. Cei care adoptă madanezi şi le oferă în casele lor condiţii normale. Nu am, însă, niciun fel de înţelegere sau toleranţă faţă de istericii pentru care viaţa unui copil înseamnă mai puţin decât a unui câine, care se agită toată ziua pentru a păstra animalele pe străzi, care blesteamă pe oricine susţine găsirea unei soluţii pentru oraşe civilizate, care dau vina pe victime pentru agresivitatea unor madanezi. şi ne sfătuiesc pe toţi să mergem cu mâncare în buzunare, pentru a ne cumpăra trecerea liberă prin zonele populate de animale.
