Nu mai e un secret pentru nimeni că gaşca celui care a uitat să revină din concediul de la Predeal e în pragul unei încăierări generale. Şi dacă luptele intestine din PDL nu miră pe nimeni, cele în care s-au antrenat intelighenţiile dreptei suspomenitului ar putea ridica a mirare o sprânceană, dacă nu ar trezi mai întâi un zâmbet. Pentru că, văzându-i cum se hârjonesc delicat pe facebook, îţi aminteşti, fără să vrei, de cearta care făcea deliciul presei acum câţiva ani dintre mai nou liberalul deputat Becali şi fratele lui de sânge, Dumitru Dragomir.
Povestind jurnaliştilor ce s-a întâmplat, ciobanul-latifundiar-patron-de-echipă spunea, cu “candoarea-i” celebră: “M-am certat şi cu Mitică, dar fără jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat.”
Cam la fel de specific românească este şi zavistia (că “ceartă” e prea vulgar spus) dintre MRU, Papahagi şi Lăzăroiu, dar, desigur, la alt nivel şi într-un alt spectru lingvistic. Că doar e vorba de intelectuali fini şi nu de ciobani parveniţi. Chiar dacă, într-o vreme, toţi, fără osebire, pupau cu multă abnegaţie aceeaşi mână de cârmaci.
Iată desfăşurarea conflictului dintre atomii elitei cardiopatice. Delfinul nerecunoscător încearcă timid să se distanţeze de tătucul lor, al tuturor, (“Cred că un preşedinte al României este un arbitru. Nu un arbitru care să fie fluierat de publicul spectator când iese de pe teren, ci care să fie respectat”). Ingrată, una dintre goarnele lui Macovei, vrând să-l atace pe MRU, loveşte indirect în acelaşi locatar al Cotrocenilor (“Nu cred însă că vom putea câștiga în 2014 cu nimeni care a fost lansat și susținut de Traian Băsescu”). Întristat până la lacrimi, Mazarinul-lăzăroi al curţii (deşi unii îl văd, mai degrabă, ca pe bufonul ei) îi cataloghează pe amândoi drept “două virgule în politica românească”. După cum îl ştim de vertical, sunt convins că sfetnicul de taină i-a spus ce gândeşte şi stăpânului său, înainte ca acesta să semneze, acum un an, firmanul de numire a fostului şef SIE în fruntea guvernului. Şi cred că nu-şi dă seama că el însuşi îl altoieşte pe TB, făcându-l în public promotor de “virgule”!
Ungureanu, mai impulsiv cum îl ştim, reacţionează primul şi zice despre sociologul-consilier-politic-fost-ministru-îmbârligător-domnesc că nu e decât “zgomot parazit”. Iar Papahagi se chinuie să găsească drept răspuns o altă ofensă adecvată şi-l numeşte pe Lăzăroiu “zeroul de după virgulă”. Aşadar, sfadă în toată regula în stratosfera intelectuală cotrocenistă. Important e că nu se jignesc.
Şi o glumă despre englezi. Trei britanici stăteau în sala mare a unui club exclusivist, amestecând uşor ceaiul din ceşti. Unul dintre ei îl întreabă pe altul: “Sir John, mai doriţi un cub de zahăr?”. Acesta continuă să mişte circular linguriţa şi îi răspunde după un minut: “Nu, mulţumesc!”. După încă un minut, al treilea se ridică şi le spune celor doi: “Eu plec, nu mai suport să vă văd certându-vă!”
***
Dacă ţi-a plăcut această postare, te poţi abona la newsletter (în meniul din dreapta) pentru a fi printre primii care vei afla, printr-un mail, ce articole noi au mai apărut pe blog.
O mica observatie. Se pare ca nu se poate discuta pe teme politice in Romania. Oricat ar fi de eleganta exprimarea celui ce initiaza dialogul, aceasta pare sa degenereze in mizerii, injuraturi, sarcasme, jigniri. Trist.
Toate ca toate , dar vai de ” dreapta ” asta , ghiveci de virgule , zerouri si hoti cu patalama ..Sper sa ia sfarsit mascarada asta cu dreapta care a-nceput cu preluarea PD-ului lui Roman si a continuat cu toate incercarile posibile de a -nghiti PNL-ul . Intre timp ideologia de dreapta a ramas cortina dupa cae se joaca de-a v-ati ascunselea cei care nu cunosc decat ideologia smenului , a jafului fara limite si fara perdea .