Azi vă propun povestea de iubire dintre o tânără bolnavă în stadiu terminal şi un băiat căruia îi place să meargă la înmormântări. Şi al cărui cel mai bun prieten este spiritul unui aviator kamikaze japonez. V-am trezit interesul? Sper că da, pentru că filmul merită văzut. Subiectul nu e facil de tratat, dar Gus van Sant face o treabă foarte bună, păstrând echilibrul între atmosfera uşor stranie şi personajele profund umane. O creaţie care ne aduce aminte că avem prea puţin timp, ca să-l risipim nespunând ceea ce simiţim.
Restless (2011)
Eu i-am dat 8 stele din 10!
***
Te invit să vezi toate recomandările mele făcute aici.
Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
Ai un comentariu de făcut? Be my guest!
Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!
Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:
[fbcomments]
Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:
Toate opiniile exprimate aici au caracter personal, nu implică și nu pot fi asociate sub nicio formă cu funcția publică deținută de mine sau instituția în care îmi desfășor activitatea!
*
Preluarea unui articol este permisă în limita a 200 de cuvinte și, obligatoriu, cu menționarea autorului și cu link bine definit către postarea originală!
Azi vă propun povestea de iubire dintre o tânără bolnavă în stadiu terminal şi un băiat căruia îi place să meargă la înmormântări. Şi al cărui cel mai bun prieten este spiritul unui aviator kamikaze japonez. V-am trezit interesul? Sper că da, pentru că filmul merită văzut. Subiectul nu e facil de tratat, dar Gus van Sant face o treabă foarte bună, păstrând echilibrul între atmosfera uşor stranie şi personajele profund umane. O creaţie care ne aduce aminte că avem prea puţin timp, ca să-l risipim nespunând ceea ce simiţim.
Un film în spiritul poemului lui O.Paler, ”Avem timp”.
P.S. Pe blogul meu cu povestiri pe scurt, ai o nominalizare la One Lovely Blog Award !
Multumesc frumos.