Azi incercăm să mai tresărim în scaune sau chiar să sărim din ele, din când în când. Adică ne uităm la un film de groază. După cum v-am mai spus, deși se produc anual tone de pelicule de acest gen, prea puține dintre ele au ceva care să le scoată din anonimat. Sau care să le deosebească de alte câteva sute făcute până acum. Cel de azi e unul dintre ele. Sigur, nu e un trendesetter, așa cum au fost The Blair Witch Project, Saw sau Paranormal Activity. Dar se bazează pe un scenariu interesant, cu elemente inedite, și pe o regie articulată, care a știut să dozeze momentele de tensiune și cele menite să sperie spectatorul. Pe scurt, un tânăr iese din spitalul de nebuni, în care fusese internet după ce fusese acuzat că și-a ucis tatăl, cle care, anterior, îi omorâse mama. Sora sa îl convinge să încerce să demonstreze că vina nu a fost niciodată a lui, ci a unei oglinzi pe care părintele lor o adusese acasă, pe când ei erau mici. De văzut cu lumina aprinsă :)
Oculus (2013)
8 ★ de la mine!