Mulţi oameni trec prin tragedii în viaţă. Diferenţa dintre ei se vede în modul în care ştiu să le facă faţă. Filmul din seara asta reuşeşte să arate un astfel de drum de depăşire a durerii. De data aceasta e vorba de un drum real, El camino de Santiago, lung de 700 de kilometri, pe care îl parcurg anual mii de pelerini, fiecare cu motivaţia lui, cu speranţele lui, cu încrâncenările sau renunţările lor. Câţiva dintre ei sunt personajele acestei pelicule calde, care vorbeşte depre pierdere, despre prietenie, despre familie, despre introspecţie şi deschidere către ceilalţi.
The Way (2010)
Eu i-am dat 8 stele din 10!
***
Te invit să vezi toate recomandările mele făcute aici.
Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
Ai un comentariu de făcut? Be my guest!
Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!
Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:
[fbcomments]
Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:
Toate opiniile exprimate aici au caracter personal, nu implică și nu pot fi asociate sub nicio formă cu funcția publică deținută de mine sau instituția în care îmi desfășor activitatea!
*
Preluarea unui articol este permisă în limita a 200 de cuvinte și, obligatoriu, cu menționarea autorului și cu link bine definit către postarea originală!
Un film care trebuie urmărit. Cei care ajung la finalul drumului se redescoperă și văd viața și oamenii într-o altă lumină.