Nu e o noutate că noi, românii, facem lucrurile la plezneală, ca să fie, pentru că, nu-i aşa, istoria ne-a-nvăţat că merge şi aşa. Politica autohtonă nu face excepţie. Nu suntem în stare de strategii pe termen lung, n-avem viziune, totul ţine de moment şi de interesele legate de el. Se fac şi se desfac alianţe pe bază de umori, toane, duşmani comuni. Apar şi dispar “vedete” în confruntările dintre găşti, grupări şi grupuleţe, promovate sau îngropate de televiziuni în funcţie de cât de logoreice se dovedesc a fi. Stânga, dreapta, centru, social-democraţie, liberalism, conservatorism… sunt doar nişte cuvinte fără semnificaţii şi, desigur, fără acoperire ideatică. Totul are un iz de amatorism, infantil pe alocuri, dar care explică, pe undeva, situaţia ţării după 24 de ani de democraţie.Iată două exemple din doar o săptămână. Preşedintele, fostul său premier de casă, actualmente primar al Clujului, şi permanenta lui Duduie, s-au întâlnit în taină. Şi unde, dacă nu într-un loc tipic politicii băsesciene: un birt. Mă rog, un local, un restaurant, un spaţiu în care se bea, adică cel mai potrivit pentru încâlcit şi descâlcit iţele unei ţări. Dar ca reuniunea să-şi atingă scopul, adică să priceapă iapa ce şa bat cei trei, ziarul finanţat de prietenii viitoarei candidate la preşedinţie a avut grijă s-o mediatizeze.
Nemulţumit că Mişcarea Populară, odrasla-i zămislită în eprubetele Cotrocenilor, plătite din bani publici, s-a născut deja impotentă, tătucul s-a întors la prima iubire. De care se despărţise patetic, filmat în faţa unei perdeluţe. Şi cum nouă ne plac telenovelele, acum o doreşte din nou, pentru că are forme ceva mai generoase decât costelivele fantome de dreapta, care bântuie mai mult imaginaţia căutătorilor de comori decât intenţiile de vot ale românilor. Aşa că s-a aşezat în vitrină, de data asta fără predeluţe, ca să afle tot poporul democrat-liberal, sau măcar o parte consistentă a lui, că nu l-a uitat şi că trebuie doar să-l strige, evident, după ce-l va fi eutanasiat (metaforic, desigur) pe buldogul rămas, de ceva vreme, fără stăpân.
Şi, pentru că cei mai importanţi oameni din stat sunt doar nişte copii răsfăţaţi şi plini de toane, preşedintele a profitat de învestirea noului ministru al economiei ca să-i plătească lui Antonescu pentru măgăria de la precedenta lor cvasi întâlnire de la Cotroceni. Cvasi, pentru că liderul liberal a părăsit sala chiar în momentul în care intra locatarul palatului. Aşa că, pe principiul strămoşesc “ba, pe-a mamii dumneavoastră”, de data asta, l-a şters pe “necuviincios” de pe lista invitaţilor. Două momente penibile, la cel mai înalt nivel. Doi infantili care-şi pun piedică sau îşi dau brânci în faţa ţării, îşi lipesc ciungă-n păr sau hârtii pe spate, pe care scrie: daţi-mi un şut! Să ne mai mirăm, atunci, că mai jos, mai la poalele eşafodajului politic naţional, prin consiliile locale, judeţene, primării sau chiar prin Parlament, e un bâlci permanent, zgomotos şi strident, în care tot felul de specimene încearcă să-şi umple chimirele, scălămbăindu-se în faţa corturilor pe care le schimbă periodic?
