Mungiu nu merita aşa ceva!

După cum spuneam şi aici, de vreo 25 de ani nu mai sunt naţionalist :) Mă rezum la a fi patriot. Asta înseamnă şi că nu am sensibilităţi bolnăvicioase vis-a-vis de răutăţi sau lipsă de respect la adresa ţării mele sau a populaţiei sale, manifestate prin stereotipuri superficiale şi generalizări stupide. Dar măgăria pe care i-au făcut-o regizorului Cristian Mungiu doi proşti de la o televiziune franceză m-a enervat destul de tare!

Una e să extrapolezi din exasperare, ignoranţă, motive politice sau comerciale, defectele unor oameni la nivelul întregii comunităţi din care provin. Ea poate fi înţeleasă şi, oricât de deranjantă ar fi, nu te poţi simţi vizat personal, atunci când tu nu le ai (defectele). De altfel, şi noi, românii, o facem între noi. La câte bancuri cu “moldoveni”, “olteni” şi “ardeleni” circulă, s-ar zice că ne dispreţuim profund, grupaţi în găşti regionale. Majoritatea moldovenilor sunt harnici iar oraşele din zona aceea sunt mai curate decât multe din Transilvania. Nu toţi ardelenii îşi dau seama duminica de poanta unui banc auzit vineri. Şi nu toţi oltenii sunt şmecheri sau cam tăntălăi, să scarpine pământul peste care să pună talpa care-i mănâncă.

Să ne-nţelegem! S-a umplut Europa de cerşetori şi hoţi proveniţi din România. Nu toţi sunt ţigani. Sunt probabil, mai puţini decât concetăţenii noştri care muncesc cinstit sau învaţă pe meleaguri străine. Dar aceştia rareori ies în evidenţă, aşa cum o fac, zi de zi, la orice colţ de stradă, mîinile întinse. E greu să nu generalizezi atunci când majoritatea celor cu care te întâlneşti aparţin şi acestei naţionalităţi şi acestei “profesii”. De aceea, nu mă sufoc de indignare când occidentalii nu dau buzna în biblioteci, sau măcar pe net, ca să se documenteze despre diferenţa dintre rromi şi români. În primul rând că nu cred că e chiar atât de mare şi, atâta câtă e, poate fi imputată şi societăţii din care provenim cu toţii. Deci, şi nouă. Sau atunci când, imediat după o ştire cu milogi imunzi, cu buletine româneşti, televiziunile nu difuzează şi un documentar despre Brâncuşi sau Eliade.

Dar să pleci de la un stereotip pentru a lovi un om despre care ştii bine că nu se încadrează în el, e cu totul altceva. Nu poţi să-ţi baţi joc de el doar pentru că e român. Nu poţi să-i ignori reuşitele profesionale, apreciate la superlativ chiar la tine-n ţară. Nu poţi să-l cobori conştient alături de concetăţeni de-ai lui, de care-l despart educaţia, alegerile în viaţă, viziunea şi valorile, talentul şi rezultatele acestuia. Să te prefaci că nu vezi deosebirea dintre Mungiu şi anonimii informi despre care te-ai obişnuit să generalizezi e o dovadă de rea voinţă, nu de ignoranţă sau superficialitate. E vorba de a umili un om, doar pentru că face parte dintr-un anumit popor. Şi doar întâmplător e vorba de cel român.

PS: Mungiu răspunde cu înţelepciune: “Oricât de neinspirate pot fi asemenea comentarii la adresa noastră ca români, cred că e preferabil să nu cădem în acelaşi păcat de a generaliza: nu e cazul să considerăm că francezii – în general – ne detestă sau ne nedreptăţesc. E vorba de stereotipuri ce nu pot fi anulate cu drepturi la replică”

Categorii: viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:

    Leave a Reply to Catalina Cancel reply


    1. Franta, nu pot estima, peste cateva sute de ani va avea populatia jumatate de culoare neagra, nu am nimic cu ei dar au o rautate bolnavicioasa fata de romani. Nu va ganditi ca as suferi de mania persecutiei, numai cine traieste acolo poate sa vorbeasca, sunt rasisti trateaza oamenii de alte nationalitati execrabil. Probabil daca mergi ca turist impresia este alta. Nu-mi cer scuze, sunt niste idioti !!

    2. Asa se intampla cand arati o istorie falsa, neagra, cand vrei sa faci bani din negurile tenebroase ale unei lumi virtuale, ireale, asa cum a facut Mungiu. L-au interesat banii si faima prin promovarea unor stereotipuri fabuloase, atragand intreaga natiune Daca in mizeria imbecilitatii occidentale…

    3. Radu Herjeu, este una din foarte rarele dati cand observ o reactie predominant emotionala. Explicatia data de Daniela Le Gall este foarte pertinenta. A fi mentionat la guignol-i inseamna a fi Cineva in traditia acelei televiziuni. Mungiu a reactionat foarte “european” si bine a facut ca nu a luat-o personal. Faptul ca rromii cersetori au devenit imaginea Romaniei este intristator si ne afecteaza pe toti, dar nu cred ca o riposta ofuscata ajuta la schimbarea acesteia.
      In rest: prost gust la ei, prost gust si la noi in multe emisiuni, superficialitate in televiziunile lor, idem la noi, lipsa de cultura aproape generalizata la ei, asisderea la noi. Probabil ca asta inseamna ca “ne-am integrat”, n’est-ce pas?

      1. Nu inteleg comentariul. E ca si cand ai spune ca, daca face bendeac misto de tine, inseamna ca esti cineva. In acelasi material a aparut si Spielberg de care nimeni n-a indraznit sa spuna porcarii. Asta inseamna ca el nu e cineva, nu? Sa lasam logica asta pentru cei care n-o au. Eu despre asta am vorbit in articol. Despre atitudinea anormala a unor imbecili de la o televiziune franceza. Nu de francezi, nu de romi, nu de nationalism… Dar se pare ca am fost prea subtil.

    4. Acest gen de umor asa cum ii spuneti doamna, dovedeste cat de jos a ajuns amuzamentul peste tot in lume. A ironiza grosier si jignitor o mare personalitate artistica, mondiala-se dovedeste-asa cum este dl Mungiu mi se pare mizerabil. Asa cum mi se pare si lipsa de tolranta a francezilor fata de poporul NOMAD tiganesc. Nu vorbeste Europa de drepturile omului? Sa rezolve problema locco si sa incerce-nu va reusi probabil- sa diferentieze intre valorile si nonvalorile unui popor. De premiile pe care le iau peste tot in lume romanii au auzit doamna? De ce nu folosesc astfel de ironii? Sunt prea subtile pentru poporul francez?

    5. Nu cred in generalizari si de aceea nu cred ca francezii ca popor au ceva cu noi.Ma surprinde doar lipsa totala de bun simt si bun gust al unor televiziuni…acolo unde te astepti sa fie patria europeana a culturii! Si cred ca atitudine ar trebui sa ia…francezii, ca pe ei nu-i onoreaza astfel de emisiuni. In privinta noastra…sa numaram pana la zece si sa avem incredere in bunul simt al lui Cristian Mungiu.

      1. Corect,Brindusa Poenaru! Doar ca,pe mine nu ma surprinde lipsa de bun gust sau de bun simţ pe care ,televiziunile din toată lumea,se pare că o adoptă,pentru că….”asta se cere”.Asta place.Şi noi suntem în aceiaşi oală!
        Mungiu,băiat deştept,a reacţionat ca atare.Evident că nu merita!Aşa cum,foarte mulţi români,nu merită.

        1. Faptul ca Mungiu este personalizat in guignol inseamna ca este o personalitate in Franta, nu este rautacios ci face parte din traditia TV franceze de la Canal +.Imaginea Romaniei este tiganul cersetor.
          Guignol-ii imita toate personalitatile franceze de la presedinte incepand si critica fiecare detaliu,sunt duri si realisti,francezii adora genul acestaa de umor.E stilul Divertis cu masti .
          Luati-i ca atare si nu va simtiti jigniti,e forma de umor franceza.
          Presedintele Holland este ironizat si imitat de Canteloup(un comic francez) in fiecare seara dupa informatiile de pe canalui televiziunii nationale, e normal face parte din cultura franceza.

          1. Da, si vacanta mare spunea ca are umor! Ala nu e umor. Asa cum nu e mizeria imbecililor alora.

          2. Evident că au și francezii mitocanii lor, și destui care gustă genul ăsta. Nu mă face să fiu mai mândru, ci mai jenat – pentru ei, că sunt destui Țociu și pe-acolo – eu care n-am citit decât Baudelaire, Rimbaud, Dumas, Druon, Sinoue…
            Dar, în călătoriile mele, când spuneam că sunt român, o spuneam cu bărbia împinsă înainte, cu zâmbet cu dinții la vedere, și precizam celor derutați de cunoștințele mele și felul de a fi – ”Roumain de Roumanie, pas roamin de Rome…”.
            E CEL MAI BUN LUCRU CE-L PUTEM FACE, MEREU, ORIUNDE, ORICÂND.
            Și să arătăm, ca Mungiu, valoarea unui român (fără a fi șovin)

          3. Sunt un fan al spiritului comic francez, dar nu cand este vorba de tara mea. N-au decat sa comicizeze din Franta tot ceea ce vor ei. Cocktail-ul de nationalitati ,care abunda in tara “cocosului galez”, se pare ca le provoaca “derapaje” de la adevaratul comic tartarian. In plus, echivalentul romanesc nu produce astfel de spectacole. Oare si-au pierdut simtul umorului si fac glume oricum ?! Din modul de reprezentare al unor realitaticare-i inconjoara, ne trateaza pe toti ca pe niste infractori, cersetori, tigani. Trebuie sa ne manifestam nemultumirea, altfel vom ajunge la un nivel similar tuturor coloniilor pe care le-au avut. Spiritul senerioal inca mai bantuie in occident, putin diferit de ” stafia” lui Marx, dar avand cam acelasi scop: daca voi nu sunteti neterminati, n-avem cu cine sa ne comparam.

          4. N-are nicio importanta ca Mungiu e roman. E un om care si-a castigat rspectul prin ce-a facut in viata. Si care nu trebuia asimilat concetatenilor lui, oricare ar fi fost acestia, care murdaresc orasele continentului.