V-aţi gândit vreodată câte lucruri NU ştim despre cei din jur? Câte amănunte (aparent) anodine sau banale ne scapă în relaţiile cu ceilalţi, indiferent de gradul de apropiere sau de depărtare de aceştia? Culmea e că astfel de amănunte sunt cele care, de multe ori, rămân în memoria noastră, după ce oamenii pleacă sau dispar. Ele fac astfel încât “străinul” de lângă noi să-şi piardă acest statut. Sigur, de obicei, trebuie să dai dovadă de interes şi atenţie pentru a le surprinde, nu prea ţi se pun pe tavă :) M-am gândit că ar fi, poate, haios şi, de ce nu, interesant pentru unii, să “dezvălui” câteva astfel de lucruri neinteresante despre mine! :)
– număr scările când le urc, de obicei, din două-n două. Sus uit instantaneu câte au fost :)
– îmi place mirosul de aracet, benzină. Nu, nu sunt aurolac :)
– nu-mi plac lucrurile amare sau iuţi. De aceea, nu beau bere sau cafea şi nu mănânc ceapă, usturoi, piper, tabasco, boia, ardei iute.
– îmi displace profund conopida :)
– nu mănânc fructele decât reci, indiferent că sunt banane sau struguri, mere sau nectarine, cireşe sau mandarine :)
– obosesc după ce urc 3 etaje pe jos, în timp ce o oră şi jumătate de mers pe bicicletă nici măcar nu-mi accelerează pulsul. Deci, poetic spus, am o oboseală verticală :)
– nimic nu urăsc mai mult decât să aştept, indiferent ce.
– strănut dacă miros o perdea, indiferent cât de curată e :)
– nu-mi place senzaţia dată de cravată la gât. Şi, totuşi, am ajuns să port una în fiecare seară. La liceu stăteam cu ea desfăcută, în pofida ameninţărilor unor profesori. Acum, la studio, nu mai merge :)
– îmi place cum miroase în cartierul meu, mai ales seara.
– nu-mi place când cineva deschide o pungă (cu chipsuri, pufuleţi, orice), rupând-o. Ele se desfac cu grijă sau, ideal, se taie cu o foarfecă :)
Dacă doriţi să împărtăşiţi, aştept de la voi câteva astfel de amănunte care să mai reducă distanţele :)
Îmi cade bine”jocul”ăsta,aşa,înainte de sfârşitul anului.Că tot voiam să-mi fac o listă.Deci:
– număr întotdeauna chitelele,sarmalele,găluştele pe care le fac;habar n-am de ce!;
-detest aerul condiţionat oriunde s-ar afla el;
– nu plec niciodată de-acasă la serviciu fără să-mi beau cafeaua;
-nu întârzii niciodată,detest faptul că oamenilor nu le pasă că au întârziat;
-au mereu trac când vorbesc în public;
-roşesc prea des;
-nu-mi place lumina plafonierei;pferer lumina lămpilor care luminează de jos în sus;
– mă oboseşte mersul la cumpărături în super,hiper şi alte market-uri;mă enervează agitaţia din jurul meu;
-îmi place să fac piaţa,vara,toamna cu toate culorile şi mirosurile ei;şi-mi place s-o fac singură,cu timp şi cu calm;
-nu-mi place când oamenii vorbesc tare ;
-nu-mi place să ies din casă îmbrăcată “sport”;
-nu-mi place când sună telefonul duminica la prânz;
-nu mânînc nimic iute;
-detest “tăieţeii cu varză”(o mâncare specific ardelenească),dar pe care o fac de vreo 2 ori pe an şi pe care n-o mănânc niciodată;
– îmi plac găluştele cu prune şi mi-e tare lene să le fac;
-nu pot mânca ceafă de porc,aripioare de pui,carne grasă;
-iubesc cerul senin;detest căldura înnebunitoare a verilor citadine;
-n-aş putea locui în zona rurală a României.
Şi-ar mai fi! Mulţumesc Radu,pentru mi-ai oferit posibilitatea să mă gândesc şi să scriu!
Buna ziua! Mi se pare foarte interesanta abordarea anumitor defecte sau obiceiuri banale, din perspectiva dumneavoastra. Ma voi lasa prinsa de joc si voi destainui si eu cateva din lucrurile pe care le fac fara sa-mi dau seama sau cateva din placerile mele, intrucat nu sunt mofturoasa cand vine vroba de felurile de mancare si accept orice “mi se pune in farfurie” ( cu conditia de a fi comestibil).
Imi place:
– sa imi tarai bocancii printre frunzele aurii, toamna si sa le ascult freamatul nesigur
-sa privesc prelung cerul atunci cand este innorat
-sa ma joc cu vantul puternic si el sa-mi raspunda cu mangaierea pletelor mele castanii( aceasta imi aduce aminte de zilele tomnatice cand mergeam la scoala, in clasele primare, si nefiind nimeni pe strada, ma lasam usor pe spate pentru a vedea daca vantul ma prinde- si era acolo de fiecare data)
-sa privesc cu sfiala luna candida de la fereastra camerei mele luminate obscur de aceeasi veioza colorata vioi
-sa cred ca universul ne trimite constant si evident mesaje pe care daca reusim sa le descifram, putem descoperi multe informatii nebanuite
-sa privesc cum ploaia uda necrutator blocul invecinat si face geamurile sa semene cu niste ochi carora le-a curs rimelul dupa cateva lacrimi picurate involunatar
-sa miros o carte veche si sa-i pipai textura aspra
Nu imi place:
– nici mie fumul sau mirosul de tigara si sunt contra “tutunului”, intrucat este ilogic sa continui sa faci ceva stiind ca iti este daunator-mai ales cand se investeste in atatea reclame si carti care au menirea de a dezobisnui oamenii sa fumeze
-sa citesc o carte pe sarite
-sa pierd timpul cu lucruri nefolositoare, desi cateodata sunt nevoita
-sa astept mult, fara a face nimic altceva
-sa pierd un concurs dintr-o neatentie
-sa ma plimb atunci cand este extrem de cald
-ca nu am destula vointa sau putere
-ca am atatea de invatat si nu stiu de unde sa incep
-ca oamenii nu inteleg ca poluind se “polueaza” de fapt pe ei
Cam acestea sunt componentele listelor mele. Desigur ca as mai putea scrie cateva zeci de pagini numai continuand ceea ce am inceput aici, dar ma limitez doar la atat.
Recomand si altor cititori sa incerce acest “joc” al destainuirilor. Este neasteptat de relaxant, te scoate din tensiunea liceului (daca sunteti in cazul meu) si comunici ceea ce esti cu adevarat. Eu sunt o persoana destul de introvertita, dar cand vine vorba de scris, las frau liber gandurilor si imaginatiei.
Salut, Radu. Ma numar printre victimele “problem”-ului :). Scrisesem mai multe atunci, acum, din lipsa de timp, fac un rezumat.
Intai spuneam ca esti periculos de sincer pentru o autodemascare atat de publica, dar asta arata ca te simti suficient de bine in spatiul acesta “herjeistic” , incat sa poti marturisi fara teama ridicolului sau a batjocoririi toate cele mai de sus…
Asa ca ma bag si eu in joaca :
– si eu sunt un “asteptator” destul de prost, dar nu renunt. Rabd cat e necesar
– si mie imi place mirosul de carte nou, dar si cel al lemnului
– ma stresez f tare cand sunt in intarziere
– imi plac mai toate fructele si legumele ( sunt amator oricand de oricare dintre ele, in masura in care-s comestibile crude)
– nu inteleg farmecul “iesitului” la o terasa, prefer sa chem acasa prietenii la un pahar de orice, la o prajitura sau clatita sau la o masa in toata regula
– imi place muntele, imi place marea; fiind profesor, vara bat tara in lung si-n lat, in adanc si-n inalt, cu un Logan, un cort, o butelie si-o familie de 6 persoane
– nu ma atrage emigrarea; oricum ar fi aici acasa mi-e cel mai bine
Mai sunt si altele. Cand mai gasesc timp, revin
Asadar, in spiritul jocului de-a amanuntele :)
– imi place mirosul de lacramioare, liliac si frezii. Si de tei inflorit, seara
– imi plac ninsorile
– si eu urasc asteptarea, desi am invatat sa traiesc cu ea
– nu-mi plac lifturile si in general spatiile stramte si inchise
– nu-mi place mirosul de benzina :) si-l urasc pe cel de tigara
– obosesc intr-un magazin aglomerat mai mult decat daca as merge mai multi kilometri pe jos
– nu-mi plac napolitanele si caramelele
– imi sunt profund dezagrabile activitatile birocratice si contactul cu birocratia
– urasc starea de nesiguranta
– imi place cum miros cartile noi
– imi plac luminile. Cele din orase, noaptea. Si de la distanta si de-aproape. Imi plac si obiectele care-mi lumineaza in intuneric prin casa :)
Hai sa zic si eu cateva. autocaracterizari, pe care o sa incerc sa le grupez in niste categorii.
Culinare:
– nu-mi plac nici mie chestiile condimentate; nu refuz, in cantitati modice, ceapa sau usturoiul:) ;
– detest bamele si ridichiile albe; in rest, merg toate, chiar si conopida;
– pentru mine, totusi, cea mai buna leguma e carnea; nu pot tine post, n-am tinut niciodata;
– fructele cele mai bune imi par legumele :) ; le mananc si crude, cu exceptia alora de mai sus; mai bag cate o portocala sau cate o mandarina, recunosc, dar cam atat;
– detest alcoolul, nu mi-a placut si nu-mi place; asta e; fiindca sunt un om mai vesel din fire, n-am nevoie de stimulente nici macar la o petrecere, daca am companie placuta si muzica pe masura; colegii si amicii stiu asta si nu mai insista demult:)
Zilnice:
– am ora mea pe zi de “relache”, in care nu trebuie sa ma deranjeze nimeni, tin la treaba asta mult; e momentul de reincarcare a bateriilor, pana cand, pe seara, ma reapuc sa lucrez si/sau sa citesc;
– ah, da, cititul: si aici, intreruperile ma enerveaza la culme si prefer sa imping ora pentru asta cat mai incolo, mult dupa ora 22;
– in rest, sunt pe metereze la orice mi se cere, colegii, cei apropiati stiu asta;
– cand merg intr-un mijloc de transport in comun- se mai poate intampla- nu stiu cum se face, dar dusmanii deodorantelor tin cu totdinadinsul sa mi se aseze in preajma; sa fie un blestem, sa renunt la mersul cu tramvaiul sau autobuzul, chiar si atunci cand nu am de ales?:)
– sunt un om constiincios si dedicat meseriei si pretind si celorlalti sa cam fie tot asa; culmea e ca nu se supara, poate ca m-oi fi rodat suficient pe taramul relatiilor interumane, fara sa am studii in domeniul asta;
– am pana intr-o ora pe zi cand ma informez despre ceea ce s-a intamplat peste zi din ziare sau bloguri si am grija sa nu ma las furat prea mult de ele, din punct de vedere al timpului petrecut; daca s-a intamplat intr-o zi sa depasesc masura, a doua zi ma “pedepsesc” si “nu mai fac”, pana se echilibreaza timpul. De aceea, mi-am facut o listuta, in minte, evident, cu ce merita parcurs, si pe ele “le calc”.
Calatorii si vacante:
– nu-mi place iarna; sfarsitul de primavara imi place mult, dar cel mai mult imi place vara: daca vara nu as pleca undeva, as suferi tot restul anului;
– nu ma omor dupa munte; prefer marea, da, da, da!
– imi place confortul, detest cortul, oriunde merg trebuie sa stau la hotel; hai, si la un motel, daca e rasarit;
– am facut destul de multe tururi ale tarii, dar sunt zone in care nu am ajuns; am zis ca le las pentru mai incolo, dupa pensie (cine apuca, dar eu trag sperante ca da, ca-s optimist si analizele nu-s chiar rele, mai face colesterolul scandal un pic);
– in consecinta, am decis ca e cazul sa merg in viitorul apropiat si mediu pe afara- tinta anului urmator – Praga si Brno pe jos, ca merita, ultima data le-am vazut superficial, dar asta a fost sa fie.
Diverse: daca-mi mai aduc aminte, mai zic :)