M-am abținut cât am putut să comentez despre ”revoluția fiscală”, pentru că m-am săturat ca, de câte ori ridic niște probleme de bun simț și, mai ales, arăt penibilitatea propagandei, să fiu etichetat ca simpatizant al unui partid politic. În plus, riscam să fiu considerat un susținător al acestor reforme, ceea ce n-ar fi chiar adevărat. Pentru că, deși am înțeles cum se fac și că nimeni nu va avea de pierdut, n-am priceput, totuși, cine are de câștigat. Dar m-a amuzat să privesc cum, a câta oară, societatea românească se împarte în grupuri, unele mai agresive decât celelalte, fiecare convins că ȘTIE! Și le-am identificat:
Ticăloșii. Adică cei care au priceput foarte bine mecansimele și știu că mutarea contribuțiilor nu implică niciun risc pentru angajații unor patroni corecți și pentru aceștia din urmă. Doar că obiectivul lor este denigrarea întregului pachet de măsuri, cele importante pentru ei și pentru finanțatorii lor fiind impozitul pe cifra de afaceri și creșterea salariului minim. Dar n-ar fi prins o campanie împotriva acestora, așa că s-au axat pe ce știu că-l doare pe român: să nu piardă un leu din salariu.
Proștii. Adică cei care n-au înțeles nimic, dar au preluat ca papagalii tezele propagandei cum că e nasol, e nașpa, e câh, toată națiunea va suferi, cu excepția, desigur, a ciumei roșii. Unii sunt convinși că antreprenorii (sărăcuții) sunt obligați să mărească salariile din bănișorii lor. Ceea ce, desigur, e o crimă anticapitalistă, care se va lăsa cu victime multiple. Pentru că, așa cum am mai spus, pentru ei, vinovat nu va fi patronul care-și va mări profitul cu taxele pe care le plătea până acum, în loc să le introducă în salariul brut al angajatului, ci statul care nu l-a obligat s-o facă!
Al treilea grup e compus din cei care n-au știut pe cine să creadă, dar așteaptă să vadă exact ce se va întâmpla de la 1 ianuarie.
Al patrulea e cel din care fac și eu parte, al celor care au înțeles că măsurile nu sunt rele, dar nu și de ce ar fi bune. Cu alte cuvinte, a celor nemulțumiți că pesediștii, preocupați să combată propaganda cu ”scad salariile, oameni buni”, au uitat (sau n-au fost în stare) să explice clar DE CE , totuși, se justifică toată tevatura. În condițiile în care există și niște efecte negative indubitabile: scăderea veniturilor primăriilor.
Ar mai fi o categorie, cea tocmai identificată de Banca Națională, formată din cele 4 milioane de români pe care nu-i interesează subiectul din motive clare: nu muncesc și nici nu au de gând.
Și faptul că e cea mai numeroasă dintre toate nu interesează pe nimeni!
Problema care se omite din expunere este ca guvernul nu a avut nicio grijă pentru cei care dau de patroni care nu sunt corecți. Probabil că vor fi abuzuri după 2018, mai ales în zonele mono industriale, unde angajatul nu prea are cum sa aleagă în cazul în care nu-i mai convine locul de muncă. Legal nu știu ce varianta s-ar fi putut alege pentru a proteja angajații dar nu eu sunt cel care trebuie sa vina cu soluția.