gânduri postelectorale

• Cred că, în loc de gargara televizată a ”analiștilor”, interesantă, poate, pentru politicieni, ar fi mai utilă o cercetare și corelare profundă a motivelor care au concurat la rezultatul aparent straniu al alegerilor, făcută de sociologi, istorici și psihologi. Concluziile le-ar putea folosi românilor pentru a se descoperi și înțelege. Și pentru a evolua.

• Să-ți dai toate economiile pe un Iphone pentru că ți s-a spus că ești deștept și cool dacă o faci, e o dovadă de infantilism. Ceea ce, desigur, nu e valabil dacă îți dai și votul din aceleași considerente…

• Presupun că, acum, cei 400.000 de expați votanți își vor plăti taxele și impozitele în România, pentru a avea din ce bani să-și respecte promisiunile președintele pe care l-au ales (scăderea TVA sau 6% pentru educație).

• Iohannis nu este băsescu. Nu pare să aibă multe din defectele acestuia. Mai rămâne de văzut dacă are, totuși, câteva din calitățile lui.

• Mă gândesc că unul dintre motivele înfrângerii lui Ponta e faptul că majoritatea n-a crezut că poate afla ceva nou de la acesta. Și ceea ce știa nu a fost suficient pentru a face față mirajului necunoscutului.

• Nu reușesc să văd exact unde e ”schimbarea”. Dacă Ponta rămâne premier, totul e ca vineri. Dacă îi vor cumpăra aliații și-l vor da jos din funcție, totul va fi iar ca-n 2004 și-n 2009. Dacă schimbarea se referă la modul de a fi președinte, asta se întâmpla indiferent cine câștiga.

• Eu, spre deosebire de simpatizanții celui ales, nu cred că cei care au votat altfel decât mine sunt proști! Așa cum nu cred că sunt proști nici copiii atrași de ambalaje intens colorate care scot sunete puternice.

• Să alegi mobilizat de sloganul ”puie monta” spune mai multe despre tine decât despre cel împotriva căruia ai votat.

• Mă întreb cât ar fi luat Iohannis dacă s-ar fi descurcat mai puțin rău în confruntările televizate.

• Mai cred că televiziunile și moderatorii ”prieteni” ai lui Ponta i-au luat din procente mai mult decât adversarii săi din media.

• Televiziunea, ca mijloc de comunicare, a suferit o grea înfrângere tocmai pentru că a încercat să copieze internetul: prea multă și prea partizană gargară, prea mulți părerologi, prea grosieră manipularea și mult prea slab calitativ infotainment. Deosebirea e că, pe facebook, convingerile tale sunt imediat legitimate și întărite de like-urile prietenilor tăi. În fața televizorului ești cam singur.

• Văd că în Republica Moldova, Ponta a primit mai puține voturi decât în primul tur. Ce să înțeleg, că în răstimp le-a luat înapoi microbuzele, manualele și gazoductul?

• Continui să cred că aceia care au votat cu Ponta pentru că Iohannis nu e ortodox sau le-a fost teamă că acesta o să le taie pensiile sunt proști. Așa cum îi consider și pe cei care au votat împotriva lui Ponta pentru că aducea comunismul și vindea țara rușilor. Mica diferență dintre ei e că primii nu se consideră o ”elită”!

• Din păcate, românii nu știu nici să piardă, nici să câștige! Mai ales în al doilea caz ar fi nevoie de mai multă eleganță!

• Să votezi cu învinsul are și o latură pozitivă. Nu te poți face de rușine după 5 ani, spunând că te-a dezamăgit și că-l disprețuiești.

PS. Sper, de fapt îmi doresc mult, ca acum, mulți oameni să revină între granițele decenței și ale bunului simț, mult prea grav și des violate în timpul acestei campanii. Chiar dacă asta nu le va face uitate prea curând derapajele.