de un an dau ştiri de la cub

“La cub”. Aşa e cunoscut în redacţie studioul de unde “se dau” ştirile de obicei. Şi sper că nu dezvălui cine ştie ce secret profesional :) Pentru mine, în ultimul an, Cubul a devenit parte integrantă a vieţii de zic cu zi. Pentru că azi, 26 septembrie, se împlineşte exact un an de când “am dat” prima dată ştirile de acolo. În acea perioadă era studioul Realităţii TV. Ulterior, în mai puţin de o lună, a devenit al României TV şi aşa a rămas până azi.

Aşadar, au trecut 365 de zile, cu mai bine de 550 de jurnale informative prezentate. Am fost în acest răstimp interfaţa prin care mii de ştiri au ajuns din redacţie la telespectatori. Şi acest lucru ar fi fost imposibil dacă n-ar fi muncit pentru asta atâţia oameni pe care, din păcate, cei de acasă nu-i cunosc. Reporteri, redactori, editori, producători, regizori, fetele de la machiaj şi garderobă, tehnicieni, sunetişti, luminişti, operatori şi toţi ceilalţi care pun şi menţin în mişcare acest angrenaj colosal care este o televiziune de ştiri. Şi fără de care eu n-aş avea de muncă :) Şi cărora nu ajung întotdeauna să le arăt cât le apreciez eforturile şi implicarea. Iată, încerc s-o fac acum: vă mulţumesc!

Vorbeam de mii de ştiri. Mai curând zeci de mii… Unele care nu-mi plac. Altele pe care n-aş fi vrut să le citesc. Altele care n-aş fi vrut să existe. Puţine pe care mă bucur că le pot împărtăşi celor de acasă. Unele importante, altele interesante. Dar, una peste alta, tabloul compus de ele nu diferă de cel al societăţii noastre în acest moment. Sunt prea vechi în această profesie ca să nu ştiu că nu poţi prezenta doar acele ştiri care-ţi plac sau care ţi se potrivesc. Dar, în acelaşi timp, încerc (şi editorii şi producătorii cu care lucrez mă cunosc deja) să păstrez un echilibru între efectele constrângerilor comerciale şi menirea pe care eu, prin educaţia mea, prin valorile în care cred, consider că trebuie s-o aibă informaţia şi mecanismul care a preia, o procesează şi o transmite mai departe, televiziunea!

Se pare că demersul meu nu este unul greşit, atât timp cât Jurnalul de la ora 23 reuşeşte, de la începutul lui 2012, să se păstreze pe primul loc în topul audienţei buletinelor de ştiri ale postului, în condiţii de inegală concurenţă cu Badea şi Banciu :) Şi pentru asta le mulţumesc şi celor de acasă care aleg România TV (şi) târziu în noapte!

PS. Click pe poze dacă vreţi să le vedeţi mai mari! Prima e de pe 26 septembrie 2011. A doua, desigur, de pe 26 septembrie 2012 :)