Din vremuri de demult

Da, oricât vi s-ar părea de incredibil, așa arăta un studio de televiziune acum 20 de ani (click pe poză!). Și nu oriunde, ci în cel mai mare post de atunci, Antena 1. Unde mai pui că jumătate din ce vedeți voi ca ”decor” era adus de mine și de producător. La fiecare înregistrare ne căram de acasă cu globul, harta și cărțile, pentru că nu aveam curaj să le lăsăm în depozitele improvizate la subsolul clădirii. Dar eu eram bucuros că am posibilitatea de a face o emisiune dragă mie, Lumea în care trăim, un fel de caleidoscop geografic-istoric-cultural. Sigur, nu eram plătit pentru ea, așa cum nu am fost plătit niciodată pentru sutele de emisiuni făcute pe lângă activitatea mea ”de bază”, de editor-prezentator al Observatorului. Dar atunci eram în perioada idealistă a carierei mele, în care chiar credeam că ceea ce fac poate schimba ceva în bine în societate și, prin urmare, nu mă interesa decât satisfacția de a încerca acest lucru.

Pe vremea aceea nu exista nicio agenție de turism dispusă să sponsorizeze deplasarea realizatorilor în țările pe care le prezentam. Nu exista internet de unde să iei filmulețe și imagini, sau unde, cu un click sau două, să găsești tone de informații. Iar televiziunea avea cu totul alte priorități decât să investească bani într-o producție proprie care, deși avea o audiență remarcabilă, nu genera venituri din cauza anemicei piețe de publicitate. Așa că Lumea în care trăim a fost o emisiune artizanală, cu înregistrări obținute cu săru’ mâna de la ambasade, cu mers în biblioteci și căutat de detalii cât mai diverse despre cultura și obiceiurile altor popoare, cu tradus poezii ale poeților naționali, cu filmat soții de diplomați sau chiar ditamai ambasadori gătind în bucătăriile proprii felurite și inedite mâncăruri tradiționale. Și, atunci când se elibera vreun operator de la știri, mergeam să intervievez ambasadorul țării pe care urma s-o prezint. De cele mai multe ori îmi povestea obiceiuri fascinante din patria sa. Și toți o făceau cu mare plăcere, pentru că nu aveau prea des ocazia să vorbească despre așa ceva.

Timp de doi ani, am realizat peste 80 de astfel de emisiuni, în care am prezentat cât mai cuprinzător, 60 de țări. Am învățat multe despre ele și am și acum mulțumirea că am putut transmite și altora ceea ce descopeream.

PS. Click pe poză pentru a o vedea mai mare!

Categorii: fotografii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:


    1. Felicitari Radu Herjeu ! Dorim sa te avem aproape si in continuare.Iti urez Sarbatori fericite ,cu lumina in sufletul tau si al celor dragi ! Hristos a Inviat !

    2. DA , FRUMOS ! TU AI DARUIT MEREU CU SUFLETUL …ASTEA NU SE PLATESC . LUCRUL FACUT CU DRAGOSTE ISI GASESTE RASPLATA IN BUCURIA SI MULTUMIREA OAMENILOR ATINSI . FII FERICIT CU REALIZARILE TALE , CACI SI NOI AM FOST FERICITI DE TINE !