de ce le place românilor circul

Acum mulţi ani, imediat după alegerea actualului “preşedinte”, le-am spus prietenilor mei: “să vezi acum circ, de-o să ne săturăm!” Am avut dreptate. Dar m-am şi înşelat! Circ am avut cât pentru un campionat mondial strămutat de la Monte Carlo în fiecare sat, comună, orăşel sau municipiu din România, dar de săturat, nu ne-am săturat!

L-am intuit bine pe Traian Băsescu, încă de la emisiunile de campanie electorală de la localele din 2000, când mi-a fost oaspete. Dar n-am apreciat cum se cuvine fascinaţia românilor pentru spectacole. Mai ales că societatea de atunci nu semăna cu cea de azi. Semnele existau, dar nu erau aşa pregnante. Azi, e suficient să priveşti toate drăguşencele, crudele, zăvorencele, pepii, botezaţii, borcii, irineii, becalii sau diaconeştii, care-şi fac numerele zilnic, pe zeci de posturi de televiziune. E de ajuns să arunci o privire tarabelor cu ziare, de pe care două tabloide vând mai mult decât toate celelalte publicaţii, la un loc. Azi e mult mai uşor să-ţi dai seama în ce măsură le place mioriticilor circul. Dar asta nu înseamnă că e foarte vizibil şi motivul.

Pe lângă scăderea continuă şi accentuată a nivelului de educaţie al maselor, pe lângă dispariţia elitelor, substituite acum de “intelectualii” de curte, interesaţi doar de parvenire şi prea puţin de misiunea lor de a scăpa de ghilimelele puse titlului lor, pe lângă impunerea unor modele triviale, de la capul statului până la beizadele de succes, mai există nişte explicaţii.

Pentru că la circ, nu are nimeni treabă cu cel din staluri. Nu e ca la teatru, sau la concerte simandicoase, unde nu poate creştinul să-şi desfacă liniştit punga de chipsuri sau să soarbă cu nesaţ o gură de coca cola, sau să vorbească la telefon cu prieteni mai fuduli de ureche, sau, pur şi simplu, să adoarmă şi să sforăie niţel, ca tot omul muncii. La circ, în tribune, e permis orice. Nimic nu deranjează ce se-ntâmplă în arenă. Poţi să-ţi întinzi în poală ziarul şi să spargi ceapa în pumn, după care să-ţi lărgeşti cureaua de la pantalonii descheiaţi, să destupi clondirul cu mastică şi să gâlgâi fără să respiri, poţi să-ţi pipăi nevasta sau amanta sau şi nevasta şi amanta, poţi să tragi un pui de somn, poţi să râgâi şi să te scobeşti în nas sau printre dinţi, poţi să-ţi dai jos ciorapii şi să-ţi rozi unghiile de la picioare. Poţi să vorbeşti tare sau să înjuri. Nimeni n-are treabă cu tine, pentru că în jurul tău, toată lumea râde şi tropăie, cu ochii la elefanţii şi la saltimbancii cu nasul roşu din lumina reflectoarelor.

Le place la circ pentru că, frustraţi şi slabi, servili şi impotenţi, meschini şi lipsiţi de coloană, se bucură să vadă animalele dominate, dresate şi puse să se rostogolească la semn. Adoră sunetul biciului, atunci când acesta nu şfichiuie pe lângă urechile lor. Îşi înghit mai uşor umilinţele văzând leul sărind la comandă prin cercul de foc.

Pentru că pot râde de alţii care par mai tolomaci decât ei. Mai împiedicaţi, mai mototoi, mai aiuriţi, mai neatenţi. Şi hohotesc, ţinându-se de burtă şi pocnindu-şi genunchii, fericiţi că, măcar pentru câteva clipe, nu se mai simt ei “prostul satului” sau “bufonul curţii”.

Le place la circ pentru că acolo o scamatorie te poate scăpa de moneda din palmă sau o poate transforma în saci de bani. Pentru că şi-ar dori să se întâmple aşa şi-n vieţile lor, şi un “abracadabra” să le schimbe toate problemele în bucurii şi statul pe margine în succes.

Pentru că se simt viteji, privindu-i printre degete pe săritori cum sfidează gravitaţia, confortul, moartea. Tresărind zgomotos la fiecare desprindere sau prindere, au senzaţia că, de fapt, ei sunt acolo, la trapez, plini de curaj. Cu puţin efort de imaginaţie, ei sunt protagoniştii, în timp ce acrobaţii sunt doar proiecţiile temerităţii lor.

Le place la circ, pentru că acolo ţi se cer doar două lucruri: să râzi şi să te minunezi. Nimeni nu se aşteaptă la nimic mai mult decât să fii copil, fără inhibiţii, fără reguli şi, mai ales, fără responsabilităţi.

Categorii: viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:


    1. Nu stiu ce cuvant sa folosim pentru circul din politica ramanesca , folosindu-l ,eu cred ca jignim pe adevaratii circari , eu privesc cu placere spectacolele de circ , este atata munca si mult risc in spatele muncii lor.

    2. Paine si circ, ziceau stramosii nu?Ce daca piinea e un pic mai scumpa, circul e aparent gratis.Si apoi , daca e asa cum zice istoria, ne tragem din legionarii romani care umpleau Coloseum-ul , in Roma, deci circul e din bagajul nostru genetic.

    3. Încearcă asta la circ: umflă o pungă cu aer și pocnește-o tare exact când se execută un salt la trapez, eventual fără plasă de siguranță dedesubt. Acum extrapolează la circul din societatea Românească…

      1. Eu m renuntat la TV acum mai mult de 2 ani si n-am regretat nici un moment de atunci. Tocmai pentru ca ma saturasem de circul la care nu ma uitam nici cand aveam cablu. Acum mai sterg din cand in cand de praf respectivul obiect si ma mai uit la filme – multumesc Radu pentru recomandari!
        Probabil ca t.b. a adus circ, dar oare daca ar fi castigat a.n. sau peste 5 ani m.g. acum am fi avut gata autostrada pana in Ungaria? Am fi fost mult mai avansati? Circ la tv ar fi fost oricum, pentru rating… Pe piata politica existau ca si acum alternative pentru toata lumea, dar rezultatele in urma mandatului fiecaruia se vad… sau mai bine zis nu se vad.