A trecut ceva timp de când Michael Caine n-a mai jucat într-un rol care să-i poată permite punerea în valoare a calităților care l-au făcut cunoscut. O face aici, în acest indie american, ambientat la Paris. E un văduv care nu vorbește boabă de franceză. Întâlnește o tânără profesoară de dans. Între cei se naște… nu e foarte clar ce, dar sigur sunt implicate niște sentimente de iubire nealterate fizic. El vede în ea imaginea fostei soții, ea vede în el… familia pe care n-a avut-o. Apar și copiii lui, oameni în toată firea, cu problemele lor. Și totul se complică. Ies la iveală povești și distanțe și greșeli din trecut. Cum se vor rezolva toate?
Citește restul articolului →

Un alt regal actoricesc al lui Christian Bale în această dramă scrisă și regizată de David Ayr, scenaristul altui mare succes, Training Day. De data aceasta, nu mai e povestea unor ofițeri de poliție, ci a celor pe care aceștia îi au, de obicei, în vizor. Micii infractori. Care, din greșeală în greșeală, ajung să comită crime și să se înfunde într-o mocirlă din care nu mai pot ieși. Filmul spune povestea a doi prieteni care, deși-și doresc o viață onestă, nu reușeșsc să facă față propriilor tare. O peliculă densă, cu o atmosferă sumbră, pigmentată uneori cu ceva umor, cu o violență mocnită, cu personaje bine construite, față de care ai sentimente ambivalente.
Citește restul articolului →

Filmul de azi e realizat în stilul inconfundabil al regizorului iranian Asghar Farhadi, a cărui peliculă A separation a câștigat Oscarul în 2012. De data aceasta, povestea se derulează la Paris, dar are cam aceleași ingrediente: iubiri prezente și iubiri trecute, responsabilități și temeri, vinovății și iertare. Scenariul are o premiză simplă: un bărbat se întoarce în Franța, la 4 ani de la despărțire, pentru a definitiva divorțul de soția lui, pentru ca aceasta să se poată remărita cu un om mai tânăr, dar care seamănă destul de mult cu fostul ei partener. Se adaugă poveștile copiilor prinși la mijloc și ale oamenilor care influențează indirect mersul lucrurilor. Ritmul nu e foarte alert, atmosfera destul de apăsătoare, multe elemente specifice mentalităților orientale. Tocmai bun de văzut!
Citește restul articolului →

Vă spuneam eu mai demult că nu sunt un om care râde ușor la filme. De aceea nu prea mă omor după comediile americane, unde, chiar și când există umor, e asezonat cu unele scene gândite, probabil, și pentru cei care se amuză mai degrabă la ”glume” cu conotații scatologice. Din fericire, nu sunt toate așa. Dovadă este și filmul pe care vi-l recomand azi. Care, pe lângă cei patru actori principali bine aleși, mai are și o poveste frumoasă despre afecțiune, prietenie, singurătate. Am râs, m-am emoționat, iar am râs. 4 oameni care n-au nicio legătură între ei devin o familie, după ce sunt nevoiți să se prefacă a fi una.
Citește restul articolului →

Despre unii oameni se spune că au talentul de a strica cheful oricui. Fie că ți se par cinici, pesimiști sau chiar depresivi, sunt genul de persoane pe care încerci să le ocolești, pentru a nu te ”contamina” cu viziunea lor sumbră asupra vieții. Ei, desigur, se consideră realiști.  Adevărul e că lucrurile nu ți se pot părea frumoase, nu-ți pot umple sufletul de fericire, nu te pot face să vezi lumea în roz, dacă le vezi în filme sau la alții. Trebuie să le trăiești chiar tu, pentru a crede cu adevărat în ele. Azi vă propun povestea unui astfel de om. Care nu vrea să fie așa cum e, dar nu prea are motive să fie altfel. Până într-o zi.
Citește restul articolului →

La prima vedere ai putea crede că e un film despre Dzeu. Mai ales că personajul central chiar crede că acesta are un plan cu el, și de aceea l-a dăruit oamenilor. Dar este, de fapt, o poveste despre prietenie și despre răspunsurile pe care le găsești atunci când nu călătorești singur. Despre cum poți însemna mult pentru ceilalți atunci când tu crezi că meriți să fii printre ei. Despre cum te privesc ceilalți și cum o faci tu. Actorul principal are doar 11 ani și suferă de aceeași boală ca și cel pe care îl întruchipează. El n-a mai jucat de atunci , și, de atunci, a absolvit MIT.
Citește restul articolului →