Atunci când te uiți la un film ca acesta, condiția principală pentru a-l înțelege și, implicit, a-l aprecia, este să fii foarte atent la detalii. Da, e un film science-fiction, inteligent construit și bine articulat, dar nu din cel cu navetuțe și monstruleți extratereștri. Dimpotrivă, e o producție cu buget scăzut, dar extrem de bine jucată, dacă ții cont că niciunul dintre actori nu e vreun ”nume”. Scenaristul n-a așteptat prea mult pentru a începe să creeze atmosfera de mister și să ne stimuleze curiozitatea și, implicit, întrebările. La unele răspunde chiar el, la altele… Ei bine, te mai lasă și pe tine să faci ceva, nu doar să stai cu ochii în ecran :) De văzut cu prietenii, pentru a putea comenta după aceea :)
Citește restul articolului →

Să mai dăm o raită prin universul cinematografic al fraților Dardenne. De data asta, mergem în Belgia anilor ’90, atunci când imigrația ilegală luase amploare. Motiv pentru un individ și fiul său să încerce să câștige bani de pe urma amărâților crae-și părăseau casele, familiile și prietenii în speranța unei vieți mai bune în occident. Filmul ne arată transformarea prin care trece tânărul protagonist, un băiat superficial și indiferent la răul pe care l-ar putea provoca acțiunile lui. Crescut în umbra unui tată fără scrupule și lipsit complet de empatie, puștiul descoperă că deciziile unui om pot avea urmări grave. Și că, întotdeauna, trebuie asumată responsabilitatea. Va reuși s-o facă?
Citește restul articolului →

Judie Foster e o actriță mare. Și asta se vede mai ales în rolurile care i se potrivesc. Nu știe întotdeauna să le aleagă, dar, de cele mai multe ori, le nimerește. E și cazul filmului de azi, un thriller dramatic, al cărui protagonistă își vede, într-o clipă, viața dată peste cap de o crimă căreia îi cade victimă iubitul său. De la teama de a nu fi chiar ea victima unui alt atac până la impulsul de a se substitui justiției, e un singur pas. Pe care ea îl face, fără să realizeze că astfel de drumuri nu duc, de obicei, nicăieri. Tensionat, dinamic, provocator.
Citește restul articolului →

Un nou film indie despre maturizare. Amuzant și inteligent. Personajul principal, un adolescent cu multe probleme, se bâlbâie. Așa că includerea sa într-o echipă de dezbateri pare cea mai firească mutare, nu? Și, ca totul să fie perfect, se și îndrăgostește. Iubirea n-ar trebui să fie o chestie chiar atât de complicată, nu? Ei bine, se pare că e, mai ales din ce vede el în jur, la prieteni, părinți, cunoscuți. Multe personaje interesante care interacționează în cele mai ciudate moduri. Bine scris și regizat, fără prea multe șabloane tipice filmelor cu adolescenți.
Citește restul articolului →

Cecil Gaines a fost ospătar la Casa Albă. În perioada în care a muncit acolo, a servit 8 președinți. În acest timp, America se schimba,intra și ieșea din războaie, iar lupta împotriva segregării rasiale se apropia de victorie. Dar Cecil nu era interesat de asta. Treaba lui era să fie ospătar. El nu făcea politică. În primul rând pentru că așa-i cerea slujba. Apoi pentru că nu voia să-și piardă locul acela ferit de relele din afară. Nu i-a fost întotdeauna ușor. Și nu mereu l-au înțeles cei apropiați. Uneori nici el nu știa cum e mai bine. Inspirat dintr-o poveste adevărată, filmul are un scenariu interesant și original. Iar Forest Whitaker s-a întors la rolurile care-l pun în valoare.
Citește restul articolului →

Să mai vedem și o comedie, dar din cele la care nu se râde cu gura până la urechi. Cu un umor ceva mai puțin ostentativ și, deci, nu pentru toată lumea. Veți fi surprinși, poate, de alegerea regizorului pentru rolul principal. Pentru că este o actriță cu un remarcabil palmares de personaje dramatice. Sigur, că nici în acest caz, cea căreia îi dă viață nu e lipsită de o dimensiune ușor psihotică, imatură și depresivă. Dar, hei, cine e complet normal? Charlize Theron se descurcă foarte bine în a juca rolul acestei femei care îmbătrânește, dar nu se decide să se maturizeze!
Citește restul articolului →