Vă spuneam că mă bucur când mai descopăr că există poliţişti fermi şi care aplică legea, indiferent de fiţele şi tupeul şoferilor, sau de marca autoturismului acestora. Evident, nu sunt foarte mulţi, şi nu toată lumea are norocul (sau ghinionul – depinde de unde priveşti) să-i întâlnească. Eu n-am avut experienţe neplăcute cu agenţii de la circulaţie. Un dintre ele, recentă, mi-a lăsat, însă, un gust amar! Mai avem mult până departe, noi, ca societate!
Category Archives: viaţa cetăţii
Plăcintă s-a ars rău! Poate prea rău!
E de notorietate, deja, că-mi repugnă mai multe categorii de indivizi: parveniţi, impostori, beizadele, tupeişti, nesimţiţi. Şi cum el aparţine mai multora dintre acestea, nu pot fi bănuit de simpatii pentru copchilul fostei senatoare Plăcintă, Andrei pre numele lui cel mic. Mic precum creierul lui de adolescent răzgâiat şi scăpat din mână. Ba chiar aş spune că-l consider un exemplu tipic de odraslă de bani gata, cu părinţi preocupaţi de cariera proprie şi de acumularea de avuţii, nu de a se asigura că nu dau lumii un nou biped, ci un om cu valori, caracter, bun simţ.
ăsta da poliţist!
Din ce-am văzut eu prin ştirile pe care le tot transmit poporului de vreo 20 de ani, poliţiştii români sunt cam de două feluri: corupţi (sau coruptibili) sau moi. Timoraţi în faţa celor care încalcă legea, de parcă ar fi în slujba lor şi în a celor pe care trebuie să-i apere de aceştia. Câte imagini cu agenţi luaţi pe capotă, loviţi, scuipaţi, înjuraţi n-aţi văzut, mai ales în ultimii ani?
cum mi-am mutat televizorul în Norvegia, ca să mă pot uita la el
Am aflat eu deunăzi că RCS-RDS pregăteşte o surpriză clienţilor săi şi le va înlocui decodorul digital cu o simplă cartelă de băgat în televizor. Scapi de aparat, de cabluri şi de a doua telecomandă. Şi, spre marea mea uimire, nu am mai fost nevoit să trec prin ce-am trecut acum doi ani, când a trebuit să fac drumuri nenumărate, să dau telefoane multe şi să mă umplu de draci până să intru în posesia decodorului. Am primit pe mail invitaţia de a comanda noul echipament pe net. După două-trei zile eram invitat să-l ridic de la unitatea din cartier.
Citește restul articolului
politichie de Dâmboviţa
Nu e o noutate că noi, românii, facem lucrurile la plezneală, ca să fie, pentru că, nu-i aşa, istoria ne-a-nvăţat că merge şi aşa. Politica autohtonă nu face excepţie. Nu suntem în stare de strategii pe termen lung, n-avem viziune, totul ţine de moment şi de interesele legate de el. Se fac şi se desfac alianţe pe bază de umori, toane, duşmani comuni. Apar şi dispar “vedete” în confruntările dintre găşti, grupări şi grupuleţe, promovate sau îngropate de televiziuni în funcţie de cât de logoreice se dovedesc a fi. Stânga, dreapta, centru, social-democraţie, liberalism, conservatorism… sunt doar nişte cuvinte fără semnificaţii şi, desigur, fără acoperire ideatică. Totul are un iz de amatorism, infantil pe alocuri, dar care explică, pe undeva, situaţia ţării după 24 de ani de democraţie. Citește restul articolului
săriţi, apărători ai justiţiei, băsescu tocmai s-a autodenunţat!
Hei, voi, luptători pentru dreptate şi adevăr, vigilenţi apărători ai justiţiei, unde sunteţi? Scoateţi goarnele şi suflaţi în ele! Alarmaţi Bruxelles-ul, Washington-ul, Phenianul… cineva tocmai a recunoscut o ingerinţă inadmisibilă în funcţionarea unui stat de drept! A, dacă e vorba de Băsescu, nu se pune? Cum aşa? A, el are voie, pentru că el v-a făcut oameni şi voi aveţi caracter, nu muşcaţi mâna care v-a hrănit? Cel puţin până când nu-i cad şi ultimele firimituri? Am înţeles!
